Agricultură de precizie, aplicată în IMB

Lucian Buzdugan, preşedintele Agricost Insula Mare a Brăilei, a susţinut în cadrul evenimentului APPR  o prezentare despre agricultura de precizie şi principiile acestui concept pe care îl implementează pentru a creşte productivitatea culturii de porumb, ce ocupă o suprafaţă de 10.000 ha în structura asolamentului practicat la nivelul exploataţiei.

Pentru început, dl Buzdugan a supus atenţiei auditoriului câteva dintre practicile utilizate în IMB şi care vizează creşterea rentabilităţii. Implementarea tehnologiilor de precizie a apărut ca o necesitate a afirmat acesta. „Pentru că acum se vorbeşte din ce în ce mai mult despre agricultura digitalizată, mi-am propus să vă prezint modul în care noi am avansat spre acest tip de agricultură  la cultura porumbului. Am încercat să dau o definiţie a agriculturii de precizie şi consider că reprezintă un stadiu nou, evoluat al ştiinţei agronomice, în care tratamentul global este înlocuit cu cel specific, local, atât cu scopul de a optimiza condiţiile de creştere şi de dezvoltare a plantelor, cât şi pentru a diminua costurile şi a reduce gradul de poluare.“

Asigurarea optimă  a spaţiului de nutriţie

În opinia sa, agricultura de precizie trebuie să răspundă la patru întrebări: când, unde, cum şi cât, iar de multe ori răspunsurile interferează. „Trebuie să ştim când trebuie aplicaţi anumiţi nutrienţi, în ce stadiu de dezvoltare a plantelor şi când trebuie efectuat un tratament sau altul, unde trebuie făcut, pe partea superioară a frunzelor, la suprafaţa solului sau la ce adâncime, dacă ne referim la nutrienţi ş.a.m.d. De asemenea, este necesar să ştim cum trebuie, de exemplu, administrate îngrăşămintele chimice: prin împrăştiere, local, prin fertirigare, în amestec sau simple etc. Trebuie să ştim cât de mare trebuie să fie spaţiul de nutriţie, cât de mult azot, fosfor sau potasiu trebuie să folosim, în funcţie de producţia pe care o planificăm. În exploataţia noastră încercăm să introducem acest principiu, al agriculturii de precizie, şi întreprindem mai multe acţiuni. Prima se referă la asigurarea optimă a spaţiului de nutriţie al plantelor. Înainte de toate trebuie să înţelegem că semănatul, indiferent de mărimea boabelor, trebuie făcut bob cu bob. Distanţa dintre boabe pe rând şi cea între rânduri trebuie să asigure un spaţiu de nutriţie aproape de perfecţiune. Denistatea maximă optimă trebuie stabilită pentru fiecare cultură în parte în funcţie de mai mulţi factori agronomici (hibrid, grupă, condiţii de sol, sistem irigat sau neirigat etc.). În Insula Mare a Brăilei, la cultura de porumb avem o densitate cuprinsă între 75 şi 80 mii plante/ ha. În sistemul de cultură cu distanţa între rânduri de 70 cm, distanţa între boabe este de circa 19 cm. Prin modificarea distanţei între rânduri de la 70 la 50 cm, distanţa între boabe va fi de 27 cm. Dacă am merge spre forma ideală şi am semăna la o distanţă între rânduri de 37 cm am obţine o distanţă între boabe de 37 cm. Presupunând că maşina administrează corect boabele, în varianta sistemului cu distanţa între rânduri de 70 cm, suprafaţa de interferenţă a sistemului radicular este de 48%, ceea ce înseamnă că jumătate din suprafaţa rădăcinilor se suprapune, în timp ce tot jumătate din spaţiul de nutriţie oferit de acest sistem rămâne nefolosit. Şi atunci noi ne-am propus ca porumbul, pe care îl cultivăm pe 10.000 ha, să-l semănăm numai la distanţă între rânduri de 50 cm. Acest lucru înseamnă că suprafaţa de interferenţă a rădăcinilor este doar 27%, iar suprafaţa de nutriţie neutilizată de 32%. În acest an, cu maşinile de semănat pe care le-am conceput cu firma Horsch vom încerca să semănam porumbul la o distanţă între rânduri de 37 cm, sistem pe care îl vom testa pe o suprafaţă de 102 ha. În acest caz, sistemul radicular al plantelor nu mai interferează, iar spaţiul de nutriţie neutilizat va scădea la 21,5%. Această variantă este aproape de situaţia ideală şi o vom încerca din primăvara acestui an. Aceste încercări nu le facem de dragul artei, ci în urma unor determinări precise. Prin modificarea distanţei între rânduri de la 70 la 50 cm am obţinut o producţie suplimentară cuprinsă între 1 şi 2 t/ha. Spaţiul suplimentar de nutriţie determină, în mod teoretic, un plus de producţie de circa 2,2 t/ha. Faptul că noi am obţinut un spor de producţie cuprins între 1 şi 2 t/ha ne-a determinat să schimbăm tot sistemul de cultură a porumbului“, a susţinut dr. ing. Buzdugan.

Aplicarea localizată a fertilizanţilor

O altă acţiune întreprinsă în Insula Mare a Brăilei şi care ţine de agricultura de precizie este aplicarea localizată a îngrăşămintelor chimice. În exploataţia de 56.000 ha sunt utilizate maşini agricole performante, complexe, unele dintre ele fiind construite la indicaţii proprii de producătorul german Horsch. Sunt folosite maşini de semănat cereale păioase şi culturi prăşitoare cu ajutorul cărora se execută concomitent, la o singură trecere: pregătirea terenului, semănatul, fertilizarea de bază, fertilizarea starter şi nivelarea terenului. „Cu aceste maşini avem posibilitatea de a administra îngrăşămintele chimice împreună cu seminţele, lângă ele sau sub ele. La cerealele păioase, la semănat, punem îngrăşăminte starter aproape de boabe şi circa 70% din cantitatea necesară de îngrăşăminte de bază la o adâncime de circa 14 cm. La culturile prăşitoare folosim aceeaşi maşină de semănat, dar cu schimbarea părţii de distribuţie a seminţelor.“

Monitorizarea culturilor prin satelit şi folosirea maşinilor performante

Pentru creşterea randamentelor per hectar şi reducerea costurilor a fost implementat programul de monitorizare a culturilor prin satelit Geoscan. „Urmărirea evoluţiei culturior în câmp se poate face atunci când ferma este mică, dar iată că metoda de monitorizare a culturilor prin satelit poate fi folosită şi atunci când fermele sunt mari şi ele pot fi urmărite la nivelul fiecărui hectar. Programul Geoscan ne oferă imagini precise şi de nivel ridicat din suprafaţa fiecăriei sole şi ne dă indicii privind evoluţia indicilor de vegetaţie. Cred că pentru oricare fermier este important să ştie dacă cultura sa evoluează uniform sau dacă trebuie să intervină într-o anumită zonă pentru a asigura dezvoltarea optimă a plantelor. Programul ne mai oferă informaţii referitoare la cartarea agrochimică, putând face astfel corelaţia între o situaţie dintr-o zonă în ceea ce priveşte aprovizionarea cu elementele de fertilitate şi situaţia culturii la un moment dat. De asemenea, poate fi foarte uşor de monitorizat parametrii meteorologici în evoluţie. Vom urmări să perfecţionăm acest program. De exemplu, pentru că pânza freatică este la adâncime mică şi determină apariţia unor suprafeţe cu acumulare de apă dorim să creăm hărţi pentru a şti exact unde pot apărea aceste „lentile“ de apă şi, mai important, care este cel mai apropiat canal pentru a asigura scurgerea. Tot în acest program introducem date agrochimice pentru a vedea gradul de aprovizionare a solului cu principalele macroelemente: N, P, K şi, de asemenea, situaţia precipitaţiilor, evoluţia acestora şi a temperaturii. Cu ajutorul hărţilor satelitare putem stabili dozele variabile de îngrăşăminte chimice - un element foarte important care poate reprezenta în viitor o condiţie de mediu. Avem un laborator propriu de analiză a solului. La fiecare hectar se fac determinări în laborator şi obţinem o hartă a gradului de aprovizionare. În primă fază înregistrăm într-un tabel conţinutul de nutrienţi din sol, care este consumul specific pentru fiecare cultură în parte, formula de consum şi apoi aplicăm normele variabile în funcţie de aceste date. Aplicarea dozelor variabile de îngrăşăminte chimice o realizăm cu ajutorul unui alt program, furnizat de John Deere, pe platforma myjohndeere.com, pentru că avem o maşină de administrat îngrăşăminte chimice de la acest producător. Toate datele necesare privind aplicarea variabilă a normelor de îngrăşăminte chimice sunt introduse în calculatorul maşinii agricole şi ea ştie exact cantităţile necesare care trebuie aplicate.“ Preşedintele Agricost a prezentat un plan de fertilizare a unei sole din exploataţie folosind imaginile satelitare şi maşina de administrat doze variabile de fertilizanţi. Prin aplicarea agriculturii de precizie, prin modificarea distanţei între rânduri pentru a creşte suprafaţa de nutriţie utilizată de plante, aplicarea localizată a îngrăşămintelor chimice, utilizarea programelor satelitare şi a maşinilor agricole inteligente, în Insula Mare a Brăilei productivitatea culturilor agricole a crescut. La cultura de porumb, recolta medie înregistrată pe cele 10.000 ha se ridică la 12 t/ha, iar ambiţiile de a continua progresul agricol nu se opresc aici. În IMB se implementează permanent tehnologii noi şi se îmbunătăţeşte managementul exploataţiei agricole. Exploataţia agricolă este cunoscută ca fiind o adevărată staţiune de cercetare deoarece sunt testate o serie de tehnici agricole şi soiuri şi hibrizi de genetică diferită.

Ana  IONIŢĂ