Agricultura de precizie - rol esenţial în creşterea competitivităţii

La data de 28 martie a.c., TMT PR a organizat, cu sprijinul USAMV Bucureşti şi USAMV Cluj-Napoca, cea de-a doua ediţie a evenimentului intitulat „Agricultura de Precizie“ - unica platformă de lucru din România dedicată acestui subiect de mare actualitate.

Evenimentul a reunit peste 150 de participanţi, iar panelul de vorbitori a adus împreună, pentru a doua oară consecutiv, principalii actorii implicaţi în realizarea şi implementarea agriculturii viitorului în România. Agenda conferinţei a inclus date relevante de piaţă, tendinţe, studii de caz şi modele de bună practică. Partea de Expo show a reunit nouă expozanţi, companii româneşti şi străine, invitate să îşi prezinte soluţiile inovatoare, generatoare de profit pe termen mediu şi lung. „Cu acest eveniment ne-am propus să contribuim şi noi la punerea României pe harta europeană a dezvoltării în agricultură. Obiectivul nostru - să demonstrăm că România este un participant activ la modelarea viitorului agricol al Uniunii Europene, atât prin cercetare, cât şi prin generare de date în ceea ce priveşte aplicarea tehnologiilor de ultimă generaţie în fermele naţionale din sectorul vegetal şi zootehnic. Ne bucurăm să fim facilitatori şi promotori ai acestui concept, motiv pentru care demarăm deja pregătirile pentru ediţia cu numărul 3, martie 2019“, a precizat Mirela Scarlat, fondator TMT PR. Unul dintre vorbitorii invitaţi la eveniment a fost Sergiu Didicescu, ofiţer de practică agricolă EIP AGRI din cadrul Comisiei Europene, care consideră că inovarea sau „ideile aplicate cu succes în practică“ sunt esenţiale pentru deblocarea întregului potenţial al agriculturii din UE. Calea de urmat este punerea în aplicare a noului model de inovare la nivelul UE bazat pe participarea interactivă a agricultorilor, a oamenilor de ştiinţă şi a altor actori de-a lungul lanţului valoric, transpus în practică cu succes. Din partea Parlamentului European a fost prezent Mihai Ţurcanu, care a preciziat că în agricultură trebuie să producem mai bine cu resurse mai puţine, dar având în acelaşi timp grijă de conservarea acestora. Acesta a mai declarat că există preocupări la nivel european privind reducerea utilizării de îngrăşăminte chimice şi trasarea unor limite privind conţinutul de metale grele din acestea. Comisia Europeană este interesată de a propune soluţii alternative la îngrăşămintele chimice clasice.

Decalaje privind accesul la progresul tehnologic

Un alt europarlamentar a fost Daniel Buda, care a afirmat faptul că avem de-a face cu un „decalaj uriaş între fermierul român şi fermierul european, existând o întârziere tehnologică evidentă. Înainte de toate, agricultorul român trebuie adus în era tehnologică, trebuie alfabetizat în ceea ce se numeşte IT şi conceptul de fermă inteligentă. Între agricultura făcută cu plugul tras de cai şi agricultura făcută cu drone este un salt tehnologic greu de conceptualizat. Însă agricultura digitală este viitorul şi noi nu putem rămâne la metodele arhaice, tradiţionale. Avem nevoie să evoluăm, alături de partenerii noştri europeni, în agricultura secolului XXI“. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost reprezentat de Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul instituţiei: „Agricultura de precizie pune la dispoziţia administraţiei naţionale, a fermierilor şi a producătorilor agricoli mijloace moderne pentru gestiunea măsurilor din Politica Agricolă Comună, pentru protejarea şi utilizarea cu eficienţă maximă a resurselor naturale, ţinând cont de nevoia de a produce mai mult cu mai puţin. Promovarea agriculturii de precizie este importantă atât pentru viitorul sectorului agricol, cât şi pentru combaterea schimbărilor climatice şi reducerea poluării“. Oficialul a susţinut că adoptarea progresului şi a agriculturii de precizie este inegal la nivelul UE, existând  discrepanţe între statele vechi şi cele nou intrate în spaţiul comunitar. De asemenea, fermele mici şi mijlocii sunt cele mai vulnerabile în privinţa accesului la instrumentele care ţin de precizia în agricultură şi au puţine resurse pentru a accesa progresul tehnologic. „În viitoarea Politică Agricolă Comună, MADR doreşte să facă o propunere pentru a avea o linie de buget ridicată şi care să fie destinată cercetării agricole, astfel încât să reuşim să implementăm progresul tehnologic în acest domeniu.“ Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus că agricultura din România este o agricultură cu două viteze, cu mulţi fermieri mici şi mijlocii, dar şi cu agricultori care exploatează suprafeţe agricole însemnate. Pentru ca fermierii să beneficieze de noile tehnologii şi pentru a creşte producţiile pe unitatea de suprafaţă, preşedintele asociaţiei consideră că România, având în vedere puterea sa agricolă, poate fi un jucător important în influenţarea viitoarei Politici Agricole Comune şi este important să solicite o egalizare a plăţilor directe între statele membre. În cadrul evenimentului, Emil Dumitru a prezentat auditorului aşteptările membrilor Federaţiei Pro Agro cu privire la PAC post-2020 şi a subliniat necesitatea ca România să trimită cei mai buni experţi la Bruxelles pentru a asigura agriculturii româneşti un viitor mai bun. Sébastien Record, specialist Agri Tehnologii & Agricultură de Precizie în Europa Centrală, a spus că, dincolo de GPS şi de sateliţi, precizia este peste tot. Este extrem de important să existe informaţii fiabile pentru a înţelege costurile şi beneficiile fiecărei alegeri tehnice. Instrumente de suport decizional trebuie să fie simplu de utilizat, fiabile (fermierul nu trebuie să-şi asume riscuri) şi să aducă beneficii (economii sau câştiguri de bani, timp etc.). Prezent la eveniment, Mugurel Jitea, prof dr. ştiinţe economice, USAMV Cluj-Napoca, a susţinut că agricultura de precizie joacă un rol esenţial în creşterea competitivităţii IMM-urilor, în îmbunătăţirea productivităţii, a performanţelor de mediu şi în gestionarea durabilă şi mai eficientă a resurselor. „Fermele mici nu au acces la inovaţie, iar aceasta trebuie introdusă prin realizarea de investiţii.“ O altă piedică în accesul agricultorilor mici la tehnologie este şi aceea că la depunerea unor proiecte europene nu se acordă prefinanţare, iar această condiţie este un impediment. Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meterologie, a prezentat o serie de estimări climatologice pentru anul 2018. Vara va debuta cu temperaturi mai mari de 25 de grade Celsius şi va înregistra alternanţe de vreme instabilă accentuată (ploi de intensitate mare, grindină şi furtuni). Andreea Ailenei, reprezentant al grupului Origin Enterprises (Comfert SRL şi Redoxim SRL), a prezentat serviciul Agricultura Plus, ce presupune acordarea de suport tehnic în vederea valorificării şi optimizării utilizării inputurilor agricole. Printre altele, serviciul include cartarea agrochimică, crearea hărţilor de fertilizare variabilă şi monitorizarea culturilor cu ajutorul imaginilor satelitare. În acest an, servicul Agricultura Plus poate fi accesat în mod gratuit. Din partea grupului Same Deutz-Fahr a fost prezent Borna Duvnjak, director de marketing, care a afirmat că fermierii care urmăresc să obţină producţii agricole profitabile, cu costuri cât mai reduse, sunt interesaţi de agricultura de precizie. Maşinile agricole inteligente pot aplica, pe baza hărţilor, norme diferite de seminţe sau îngrăşăminte chimice, în funcţie de necesarul fiecărei microparcele. Fermierii pot folosi tehnologia de autoghidare, iar tractorul poate lucra fără ajutorul operatorului şi poate obţine un grad ridicat de precizie. În cazul maşinilor performante de stropit, precizia poate să însemne un control superior al secţiunilor astfel încât soluţia chimică să ajungă acolo unde trebuie, să nu fie aplicată în doză dublă şi să nu stresăm plantele sau să poluăm solul.  Cu ajutorul sistemului ISOBUS, din calculatorul tractorului se pot da cu uşurinţă toate comenzile pe care trebuie să le execute implementul. „La sfârşitul acestui an sau la începutul lui 2019, dorim să extindem această posibilitate astfel încât utilajul să poată da anumite informaţii, iar modificările de reglaj să se facă în timp real“, a spus Duvnjak. Evenimentul, mediatizat de Agro TV, a adus în atenţie importanţa adoptării instrumentelor de precizie în agricultură. Potrivit organizatorilor, piaţa agriculturii de precizie se va dubla până în 2021, estimările arată că la nivel global aceasta va atinge 4,2 miliarde euro, iar un fermier va ajunge să hrănească 256 de persoane. Noua Politică Agricolă Comună 2020 va continua să încurajeze, prin stimulentele financiare, precum şi prin schemele de sprijin, atât capacitatea fermierilor de a investi în tehnologiile agricole de precizie, cât şi în inovarea în domeniu prin susţinerea proiectelor de cercetare H2020.

Modele de bună practică

Conferinţa a adus în prim-plan şi câteva modele de bună practică pe care fermierii le adoptă în exploataţiile agricole. Octavian Groza, director tehnic la Ferma Lux Com, cu 4.500 ha în judeţul Călăraşi, a precizat că utilizarea echipamentelor de precizie a adus în fermă o reducere a consumului de motorină cu 69,3 litri la 50 ha lucrate pe un schimb şi o creştere a suprafeţei de lucru cu 3,3 ha pe schimb. Teofil Dascălu, manager ferma Frizon Group, 3.800 ha în judeţele Vrancea şi Galaţi: „Am început investiţiile în tehnologia de precizie în anul 2014, alocând un buget de 500.000 de euro şi am înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 419,46% în 2017“. Arnaud Perrein, administrator Sopema şi preşedinte al APPR, a declarat: „Doar fermele care au înţeles şi au integrat conceptul de agricultură de precizie vor rezista. Performanţa financiară şi performanţa în protecţia mediului sunt cele două chei de reuşită în agricultură. Nu este timp de pierdut, dar nu trebuie să sărim etapele. Agricultura de precizie poate transforma un bun producător agricol într-unul foarte performant, dar sigur va transforma un producător agricol grăbit într-unul mult mai sărac.“

Ana IONIŢĂ