Agricultura - în topul sectoarelor afectate de schimbările climatice

Agricultura - în topul sectoarelor afectate de schimbările climatice

Ultimele date ştiinţifice arată că globul pământesc se încălzeşte, clima se modifică, iar fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai frecvente: inundaţiile, seceta, creşterea temperaturilor medii la nivel global, creşterea nivelului mării şi micşorarea calotei glaciare - toate sunt semne ale schimbărilor climatice. Schimbările climatice afectează multe sectoare economice, iar agricultura este una dintre cele mai expuse, deoarece activităţile agricole depind în mod direct de factorii climatici. Acest lucru este important pentru zona europeană deoarece 90% din această suprafaţă este compusă din terenuri agricole şi păduri. Adaptarea este o provocare critică pentru agricultură şi zonele rurale.  Cauza principală a schimbărilor climatice o reprezintă creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru a combate această cauză, reducerea emisiilor a devenit o prioritate pentru toate statele lumii. În Europa, se poate observa deja o creştere a nivelului şi intensităţii precipitaţiilor, valuri de căldură cu o frecvenţă şi durată din ce în ce mai mari şi acutizarea fenomenului de secetă în sudul Europei. În acelaşi timp, în centrul şi nordul Europei se pot observa creşteri la nivelul precipitaţiilor, care conduc la inundaţii intense pe cursurile de apă şi în zona costieră. Evenimentele meteorologice extreme sunt legate din ce în ce mai frecvent de schimbările climatice.

România, la rândul său, trebuie să acţioneze rapid atât pentru combaterea cauzelor prin reducerea emisiilor, cât şi pentru diminuarea efectelor prin acţiuni de adaptare.

Este motivul pentru care Guvernul României, prin intermediul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, a elaborat Strategia Naţională privind Schimbările Climatice. Ce înseamnă adaptarea? Adaptarea la schimbările climatice presupune felul în care ne pregătim pentru impactul acestora asupra noastră. Altfel spus, vom fi mai bine protejaţi împotriva efectelor negative ale fenomenelor naturale extreme, precum inundaţiile sau seceta. În plus, vom reuşi să profităm de noile oportunităţi apărute, cum ar fi posibilitatea de a dezvolta culturi agricole noi. Cu cât ne pregătim mai devreme pentru adaptarea la schimbările climatice, cu atât ne va costa mai puţin. Cel mai mare impact al schimbărilor climatice asupra agriculturii va veni prin intermediul apei. Schimbările climatice pot genera o scădere în disponibilitatea de apă anuală în multe părţi ale Europei ca urmare a reducerii cantităţii de precipitaţii pe perioada verii - în principal în zonele de sud şi în unele părţi din Europa Centrală. Multe ţări ale UE, în special în statele sudice, au practicat irigarea de sute de ani - aceasta fiind parte din tradiţia agricolă, dar acest sector va avea nevoie de revizuiri ale tehnicilor de irigare, în lumina schimbărilor climatice. Pentru mai multe regiuni poate fi necesară creşterea suprafeţei irigate pentru a se asigura o producţie continuă. Dar nu există nici o îndoială că agricultura trebuie să facă în continuare eforturi de a îmbunătăţi eficienţa utilizării apei pentru a reduce pierderile, precum şi planurile de irigare vor trebui să se bazeze pe o atentă planificare şi evaluare detaliată a impactului acestora.

Pentru prima oară, perspectivele pentru următorii 10 ani concluzionate de experţii Global Risks Report, în TOP 5 riscuri în funcţie de probabilitate, toate au legătură cu mediul. În raport se atrage atenţia asupra: fenomenelor meteo extreme care pot provoca daune majore proprietăţilor, infrastructurii şi pierderi de vieţi; eşecul măsurilor de reducere a efectelor schimbărilor climatice; dezastrele de mediu şi degradarea provocate de om, inclusiv prin infracţiuni împotriva mediului, precum deversările de petrol sau contaminarea radioactivă; pierderile mari în ceea ce priveşte biodiversitatea şi colapsul ecosistemelor (terestru sau marin) cu consecinţe ireversibile pentru mediu, având ca rezultat epuizarea resurselor naturale şi dezastre naturale majore, precum: inundaţii, cutremure, incendii de vegetaţie sau furtuni. Aşadar, în condiţiile în care părţile implicate nu se vor adapta schimbărilor din prezent şi tulburărilor geopolitice, pregătindu-se pentru viitor, nu va rămâne timp pentru rezolvarea celor mai presante provocări economice, de mediu sau agricole.

Peisajul politic este puternic polarizat, nivelul mării este în creştere, iar incendiile produse de schimbările climatice cresc în intensitate. Acesta este anul în care liderii globali trebuie să lucreze cu toate sectoarele societăţii pentru a repara şi revigora sistemele de cooperare pe termen lung pentru a face faţă tuturor riscurilor.

Simona MUNTEANU