Agricultura încotro?

Agricultura încotro?

Pe fondul schimbărilor climatice excepţionale cu manifestări severe constatate încă din a doua jumătate a secolului XX, Organizaţia Meteorologică Mondială, înfiinţată în anul 1950 ca organism de specialitate în cadrul ONU, la care au aderat 191 de ţări, a adoptat numeroase programe şi recomandări menite să contacareze sau să limiteze efectele dezastruoase ale acestor fenomene pentru tot ce reprezintă viaţă. În sectorul agricol, potrivit estimării unor specialişti din domeniu, crearea unor soiuri de plante rezistente la impactul cu temperaturi extreme, dar şi gospodărirea judicioasă a resurselor de apă în vederea folosirii acesteia pentru irigat sunt doar câteva măsuri urgente care ar permite supravieţuirea biodiversităţii planetei noastre. Agricultura României poate avea şanse să reziste la impactul schimbărilor climatice întrucât dispune de o structură pedologică diversă, o reţea hidrografică generoasă şi un sistem de irigaţii pe 3 milioane de hectare care aşteaptă de 25 de ani să fie reabilitat. Deşi fiecare guvernare care s-a perindat la administrarea ţării a promis sprijin pentru acest proiect vital, progresele sunt incipiente, iar agricultura a rămas tot „ruda săracă“ a economiei naţionale. Aceeaşi atitudine se manifestă şi în ceea ce priveşte îndiguirile, decolmatările albiilor apelor sau reabilitarea sistemelor de desecare, drenaj, dar şi împăduririle. Bani, inclusiv din fonduri europene, au fost, sunt şi vor mai fi pentru investiţii în agricultură, cu precădere pentru realizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor, însă, din păcate, timpul nu aşteaptă, iar fenomenele meteorologice excepţionale îşi iau tributul an de an, lăsând în urmă pagube incomensurabile şi multiple suferinţe populaţiei afectate. Pentru a reconfirma încă o dată că viitorul agriculturii este condiţionat de luarea unor măsuri urgente aferente corectării efectelor pasivităţii de a investi în infrastructura de îmbunătăţiri funciare, atât Centrul European pentru prognoza vremii, cât şi ANMH avertizează că în viitor se vor înregistra temperaturi peste media multianuală, cu un deficit sever de precipitaţii. La aceste avertizări, oficialii MADR comunică totuşi reglementarea contractuală ce asigură irigaţii pentru 300 mii ha, deci pentru 10% din suprafaţa amenajată la nivelul anului 1989. Dacă nouă Lege a fondului funciar va fi publicată în Monitorul Oficial în timp util, se creează cadrul legal potrivit căruia preţul energiei electrice utilizate la irigaţii va fi reglementat, în sensul că acesta va fi cu aproximativ 20% mai mic decât preţul pe bursă. Despre finalizarea Canalului magistral Siret-Bărăgan-Dunăre sau reabilitarea marilor sisteme de irigaţii, pentru realizarea cărora într-o anumită perioadă existau parteneriate externe şi surse de finanţare, factorii decizionali din MADR păstrează deocamdată discreţie. Potrivit opiniei unor potenţiali beneficiari, nici Sistemul naţional antigrindină şi pentru creşterea precipitaţiilor, încadrat cu un personal numeros în structura ministerului, dar din păcate doar cu 14 specialişti de teren, pentru funcţionarea căruia în ultimii 10 ani s-au cheltuit sume considerabile, nu şi-a atins scopul. În acest sens, potrivit evaluărilor, doar 15% din suprafeţele expuse la căderi de grindină sunt protejate; cât despre creşterea precipitaţiilor... vai şi amar de fermieri! Este de salutat iniţiativa ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar şi a omologilor săi, care la reuniunea miniştrilor agriculturii din UE, desfăşurată la sfârşitul lunii iunie la Luxemburg, au solicitat sprijin financiar pentru producătorii de lapte, carne de porc, respectiv legume-fructe afectaţi de criza generată de prelungirea embargoului impus de Federaţia Rusă. Şi propunerea de majorare a ajutorului de minimis, de la 15.000 la 30.000 de euro, inclusiv realizarea cadastrului agricol, ce va constitui o condiţie pentru a beneficia în viitor de sprijin financiar comunitar, sunt iniţiative apreciate de către agricultori. Se aşteaptă ca Executivul să iniţieze demersuri pentru obţinerea unor fonduri bugetare şi comunitare menite să compenseze pierderile de recolte, ca urmare a inundaţiilor manifestate în luna iunie şi prima decadă a lunii iulie. În acelaşi context, prin noul Proiect de ţară, prin componenta economică ce urmează să fie definitivată sub coordonarea preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, agricultura ar trebui să beneficieze de investiţii majore pentru ca siguranţa alimentară a românilor să nu rămână pentru viitor doar un deziderat din ce în ce mai greu de atins.

Simona MUNTEANU