Agricultura ne poate salva

"Nu poate fi iubit cineva care nu iubeşte pe nimeni” - Emil Hossu, actor

---

Agricultura a asigurat în întreaga istoriea poporului român suportul material şimotivarea sentimentală a supravieţuirii.Aceste adevăruri au fost evidente, cuprecădere în perioada interbelică, dar şi în perioada comunistă, când agricultura a reprezentat unul dintre principalii contributori la resursele bugetare, având un aport hotărâtor la modernizarea României. Privind în trecut, dar şi la realitatea cotidiană se poate afirma fără a greşi că agricultura contribuie în mod esenţial la asigurarea stabilităţii sociale, întrucât lipsa hranei, acompaniată de alte constrângeri, determină convulsii sociale greu de anticipat.

Pe fondul unor pasiuni politice demne pentru o cauză mai bună, care în ultima perioadă devin tot mai acute, românii se gândesc cu îngrijorare la pâinea „cea de toate zilele”, tot mai mică şi mai scumpă, pentru că sămânţa pusă în brazdă toamna trecută, în condiţiile unei secete severe, prefigurează un an agricol cu recolte slabe. Atât deficitul de apă din sol, cât şi fenomenul de îngheţ-dezgheţ au contribuit la compromiterea a sute de mii de hectare cultivate cu grâu, orzoaică, orz de toamnă, rapiţă, dar şi a plantaţiilor de viţă-de-vie. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi într-o mare parte din sere şi solarii. Din pacate, nu toţi legumicultorii care au înregistrat pagube au serele şi culturile aferente asigurate, întrucât aceştia nu au avut disponibilităţi financiare. În acest sens, toată lumea conştientizează că în această perioadă, cu toate constrângerile financiare evidente, factorii de decizie trebuie să dispună măsuri concrete pentru sprijinirea cu prioritate a agriculturii. Astfel, de exemplu, plata subvenţiilor, a ajutoarelor de minimis pentru legumicultorii afectaţi de fenomenele meteorologice extreme, simplificarea metodologiei de absorbţie a fondurilor europene, publicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii pajiştilor nr. 214/2011 şi eventual recorelarea textului acestui act normativ cu prevederi din OUG nr. 54/2006, ar trebui să fie doar câteva din priorităţile guvernului. În acelaşi sens, apreciem că şi înscrierea în Registrul industriilor alimentare a operatorilor economici care produc bunuri alimentare gestionate de MADR se impune ca o prioritate, pentru protecţia milioanelor de consumatori din ţara noastră. Din păcate, nu se înregistrează progrese evidente în domeniul reabilitării sistemelor de irigaţii, deşi specialiştii semnalează deja deficite de apă în sol, iar vara fierbinte se apropie. Cu reforme din vârful pixului şi disponibilizări în plină campanie agricolă, sigur nu va curge apă pe canalele colmatate de ani buni, nici nu se vor înfiinţa acele mult discutate şi necesare perdele forestiere de protecţie.

Demersurile ministrului Agriculturii, domnul Stelian Fuia, la nivelul entităţilor din subordine cu responsabilităţi în absorbţia fondurilor europene, dar şi la Bruxelles sunt notabile. Şi discuţiile avute de titularul portofoliului agriculturii cu doamna Maria Damanaki, comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, pot avea efecte benefice. În cadrul acestor întrevederi, în baza Planului de măsuri corective transmis la Bruxelles, s-a solicitat deblocarea decontărilor pentru proiectele gestionate de AM-POP. România va susţine propunerea de reformare a Politicii Comune în domeniul pescuitului şi bineînţeles menţinerea unui buget activ pentru finanţarea modernizării acestui sector.

Ar fi benefic dacă tot mai des factorii de decizie din agricultură ar conjuga verbul „a face“ la timpul prezent, nu la timpul viitor.

Ştim că bucuria vine din lucruri mărunte, făcute cu bună-credinţă. Dragostea faţă de semeni vine din trăirile noastre interioare. Aşadar, să trăim cu adevărat spiritul Învierii Domnului. 
CRISTOS A ÎNVIAT!

Simona MUNTEANU