Agricultura românească: «uriaşul adormit» al Europei Centrale şi de Est

O dată la 150 de ani par a fi spuse cuvintele mari. Putem mărturisi însă că suntem 100% siguri de afirmaţie atunci când vorbim de o companie mare cum este şi cazul gigantului BASF şi de judecăţile de valoare emise la zile mari de oameni la fel de mari.

În cadrul unui eveniment grandios organizat în inima Sibiului nu demult, germanul Cristoph Roehrig, şeful diviziei Crop Protection Europa Centrală a BASF, a declarat cu mândrie despre România că în „arena competiţională agricolă“, ţara noastră este un adevărat „uriaş adormit“, unul care ar putea deveni chiar unul dintre câştigătorii „Ligii campionilor“, echivalentul sportiv al concurenţei din piaţa agribusiness a Uniunii Europene.

În cadrul evenimentului deja consacrat printre clienţii firmei, unul construit pe sistem de emisiune de televiziune denumită generic Agroconnect 2015 şi prezentată de binecunoscutul Cătălin Ştefănescu, o prezenţă agreabilă a făcut însă diferenţa la nivel de discursuri.

Spunem prezenţă agreabilă pentru că neamţul Cristoph Roehrig a fost singurul care a vorbit cu atâta deschidere despre România. Asocierea perfectă dintre o competiţie fotbalistică de anvergură cum este UEFA Champions League şi „arena agricolă“, aşa cum o vede Roehrig, la nivel european şi mondial, a fost o combinaţie perfectă şi savuroasă, una care a generat reacţii fervente şi frecvente în public. Vorbele care au făcut însă furori în audienţă a fost cele cu privire la potenţialul pe care sectorul agroalimentar românesc îl are în regiune. În viziunea dr. Roehrig, ţara noastră este în acest moment un competitor cu viitor mare în zona culturilor agricole, cum sunt şi floarea-soarelui sau porumbul, dar şi a viei şi vinului, unele care ar putea fi caracterizate ca fiind echipe de top în „Liga campionilor“ la nivel de suprafeţe, cel puţin pentru moment (în cazul oleaginoaselor şi porumbului). „Pentru mine, personal, când vorbesc de România - şi sunt responsabil de ţări care pornesc din zona vestică, cum sunt Polonia, mergând în sus către Turcia, dar şi Iran, pe lângă celelalte - faţă de aceste state, România este un uriaş adormit. Cu toţii ştim că unii fermieri din România, în ceea ce priveşte anumite culturi, putem spune în accepţiunea unor jucători de fotbal, că «sunt în grupele Champions League».

În cazul producţiei de floarea-soarelui şi de porumb în Europa, România se află pe primele locuri în ceea ce priveşte potenţialul, dar şi suprafeţele“, a precizat dr. Roehrig. „România are un potenţial de a hrăni 80 de milioane de oameni; aceasta este mărimea Germaniei! Cred că cifra prezentată trebuie să fie memorată de noi toţi. Este încă mult de făcut pentru a atinge acest nivel. BASF cu siguranţă se va dedica însă atingerii acestui deziderat. Dacă simţiţi că BASF este un bun partener, cred că vom putea realiza multe.“ Afirmaţia oficialului BASF nu a fost trecută cu vederea. Angelo Nicolae, directorul general al Brise Group, a completat spusele managerului companiei germane, precizând că România este şi un uriaş adormit (n.r. - sleepy giant), şi un copil adormit (n.r. - sleepy child). În ambele cazuri, capacitatea de creştere este enormă... dacă uriaşul/copilul se trezeşte. „Spuneaţi mai devreme de sleepy giant (n.r. - gigantul adormit); nu înţelegeam exact: sleepy child? Cred că se poate spune şi una, şi cealaltă, pentru că o parte din agricultură este un colos adormit, iar cealaltă parte este doar un copil care abia aşteaptă să plângă şi să-i dăm de mâncare să crească, pentru că potenţialul este enorm“, a spus Angelo Nicolae.

Din nou Biathlon 4D
Pe lângă obişnuitele schimburi de replici savuroase între speakeri şi invitaţi, Agroconnect 2015 a avut parte şi de o relansare de produs, în speţă de o comunicare comercială pentru produsul Biathlon 4D, un erbicid nou lansat pe piaţa românească în această iarnă. Când vine vorba de acest produs, putem spune că este „o combinaţie fericită între două substanţe, tritosulfuron şi florasulam (...) un produs sistemic care se absoarbe prin frunze şi este translocat acro şi bazipetal la nivelul plantei dăunătoare“, îi place să spună iar şi iar însuşi Mircea Chetrone, directorul de marketing al BASF România. Noul erbicid are ca atu, printre altele, şi flexibilitatea la aplicare. Practic, fermierii nu mai sunt limitaţi în privinţa fenofazei cerealelor păioase imediat după răsărire, până la apariţia frunzei stindard. Ei pot aplica produsul încă din primele faze de vegetaţie, până la apariţia frunzei stindard BBCH 13 şi până la BBCH 39. De asemenea, acesta are o compatibilitate de excepţie. Poate fi aplicat împreună cu erbicide, graminicide, regulatori de creştere, îngrăşăminte foliare. De asemenea, Biathlon 4D are un spectru foarte larg de combatere. Cu alte cuvinte, el combate majoritatea, dacă nu toate buruienile cu frunză lată, cotiledonatele prezente în culturile de cereale, fiind omologat la majoritatea speciilor de păioase şi, în acelaşi timp, independent faţă de condiţiile climatice. Din testările făcute de BASF, Biathlon 4D poate fi aplicat la 3 grade Celsius temperatură atmosferică, ceea ce, practic, îl recomandă ca produs ce se poate aplica la cel mai mic nivel înregistrat de termometre, în condiţiile în care majoritatea produselor necesită un minimum de 8-10 grade Celsius. De asemenea, din punct de vedere al ploilor, poate fi aplicat la o oră după căderea precipitaţiilor. „Foarte important - o oră de ploaie torenţială după tratament nu afectează eficacitatea produsului“, spun reprezentanţii BASF.

150 de ani de istorie într-un slogan - «Noi creăm chimia»
De-a lungul anilor, populaţia mondială a crescut ca număr, cererea de materii prime s-a majorat şi ea, iar consumul de energie şi impactul acestora asupra mediului şi climei reprezintă continue teme de discuţie. Totodată, inovaţiile în domeniul mobilităţii şi tehnologiei informaţionale sunt vitale pentru viitor. „Pe parcursul celor 150 de ani de existenţă, BASF a contribuit la rezolvarea acestor probleme“, a mărturisit într-un testimonial scris dr. Joachim Meyer, senior vicepreşedinte BASF Business Center Europa Centrală. Un exemplu istoric important, mai spune el, este producţia de îngrăşăminte din azotul atmosferic. Această tehnologie a revoluţionat agicultura prin creşterea masivă a productivităţii agricole, ceea ce a permis satisfacerea necesarului de hrană al populaţiei globale, în continuă creştere de cel puţin 100 de ani. BASF a avut o contribuţie majoră la elaborarea acestei soluţii. De atunci, potenţialul inovator al companiei în domeniul chimiei a contribuit la îmbunătăţirea tuturor sectoarelor industriale, precum agricultura, construcţiile, transporturile şi informatica şi chiar a condus la crearea unora dintre ele, precum industria producătoare de mase plastice şi polimeri. „Consecvenţi în convingerea noastră fermă, potrivit căreia «chimia stă la baza soluţiilor», vom continua să contribuim la rezolvarea problemelor ce vor veni prin intermediul inovaţiilor noastre actuale şi viitoare“, a ţinut să adauge Meyer. Filialele independente ale companiei au fost înfiinţate la începutul anilor '90 în fostele ţări comuniste din Europa de Est, după căderea „Cortinei de Fier“ - BASFpol. Ceska republika din Republica Cehă, în 1991, BASF Slovakia spol. S.r.o. din Slovacia, în 1993, BASF SRL din România, în 1993, şi BASF Chorvatsko din Croaţia, în 1998.

La nivelul anului 2011, vânzările pe plan global ale BASF se cifrau la 73,5 miliarde de euro, iar cele din regiunea EUC (din care face parte şi ţara noastră) atingeau cote impresionante, de 2,8 miliarde de euro, înregistrând o creştere de 23 de procente faţă de anul anterior. În prezent, BASF are 112.000 de angajaţi în întreaga lume şi 1.300 în Europa Centrală şi de Est. „BASF fără clienţii săi nu înseamnă nimic. Abilitatea noastră de a supravieţui se datorează în mare parte faptului că dumneavoastră, clienţii noştri, aveţi succes“, a declarat, în închiderea alocuţiunii sale de la Sibiu, Cristoph Roehrig.

Ionel VĂDUVA