Agricultura şi schimbările climatice

JEAN IONESCU, director general Corteva Agriscience™, România şi Moldova

Unul dintre cele mai presante şi incomode adevăruri care trebuie asumat de noi, ca industrie, vizează impactul pe care agricultura îl are asupra schimbărilor climatice. Cu toate că s-a vorbit mult despre efectele negative cu care se confruntă fermierii şi agricultorii ca urmare a creşterii temperaturii şi a modului în care se schimbă vremea, adevărul este că şi industria noastră este o parte din această problemă.

Astăzi, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), agricultura este responsabilă pentru cel puţin 14% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Dacă ar fi să facem o comparaţie, agricultura mondială generează mai multe emisii cu efect de seră decât industria de transport şi suntem foarte aproape de valorile privind emisiile generate de domeniul industrial. Creşterea animalelor şi cultivarea principalelor plante precum orezul duc la producerea unei cantităţi foarte mari de metan. Chiar şi simplul arat al terenurilor agricole duce la eliberarea unei cantităţi de dioxid de carbon în sol. Combustibilii fosili şi îngrăşămintele folosite în domeniul agricol eliberează cantităţi mari de carbon, în timp ce activităţile de despădurire şi alte schimbări în utilizarea terenurilor agricole afectează capacitatea planetei de a absorbi carbonul. Aşa cum fermierii şi alte persoane din industrie lucrează intens pentru a identifica soluţii pentru dublarea producţiei de alimente necesare pentru hrănirea unei populaţii de circa 9 miliarde de persoane, estimare care vizează anul 2050, şi noi trebuie să lucrăm mai inteligent, mai eficient şi să reducem amprenta de carbon. Vestea bună este că dispunem de talentele şi inovaţiile necesare pentru a ne ridica la nivelul acestei provocări. Trebuie doar să găsim voinţa necesară la nivel colectiv. Sunt optimist şi cred că putem. Dincolo de aspectele etice şi morale, beneficiile economice care derivă din schimbarea comportamentului vor fi numeroase. Orice schimbare a modelelor de afaceri vine cu veşti bune pentru inovatori şi pentru cei care fac primii paşi. Eu văd patru domenii asupra cărora ne putem concentra ca industrie pentru a produce schimbări. Primul pas ar fi să investim în practicile de administrare şi utilizare ale solului şi terenurilor. Noile descoperiri din domeniul tehnologiilor digitale, al sistemelor de date, al echipamentelor de semănat şi recoltat vin cu promisiunea de a îmbunătăţi felul în care sunt administrate terenurile agricole şi păşunile până la nivelul unor suprafeţe mai mici de un acru. Aceste practici vor ajuta la refacerea solurilor ineficiente şi la promovarea reîmpăduririi pe scară largă. Şi în România se folosesc drone, sateliţi şi soluţii de agricultură digitală pentru a îmbunătăţi procesele de producţie şi pentru a eficientiza costurile cu inputurile necesare pentru obţinerea de producţii record pe unitatea de suprafaţă. În al doilea rând, vom avea nevoie de mai multe investiţii în domeniile biotehnologiilor şi tratării seminţelor, care vor duce la obţinerea unor randamente mai bune şi a unor recolte mai rezistente la secetă, boli şi dăunători. Reproducerea prin intermediul tehnologiilor CRISPRS-cas, de exemplu, are potenţialul de a revoluţiona productivitatea recoltelor răspunzând nevoii întregii lumi de a dispune de hrană proaspătă, integrală şi bogată în nutrienţi. Această tehnologie oferă oportunităţi şi în domeniul biocombustibililor obţinuţi din plante dintr-o a doua cultură, fără a concura astfel pentru suprafaţa de teren alocat pentru producerea de produse agricole sau cu terenurile acoperite de păduri, atât de importante pentru captarea carbonului.  În al treilea rând, vom avea nevoie să ne murdărim cizmele cu noroi ieşind mai mult pe teren, în special în ţările în curs de dezvoltare, pentru a putea construi o infrastructură de operare, transport şi distribuţie mai bună. O cantitate prea mare din hrană produsă pe glob putrezeşte în drumul spre pieţe, iar aceste ineficienţe duc la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră. În acelaşi timp, putem oferi mai multe soluţii agronomice pentru a ajuta fermierii şi comunităţile rurale să-şi îmbunătăţească modelele de producţie. Recomandăm fermierilor români semănatul în mirişte pentru conservarea apei în sol şi reducerea tasării solului prin treceri repetate cu maşini agricole. Oferim, de asemenea, hibrizi de porumb cu toleranţă îmbunătăţită la efectele secetei, hibrizi de floarea-soarelui şi rapiţă cu toleranţă la erbicide, rezistenţă îmbunătăţită la boli, asigurând în acelaşi timp producţii ridicate cu un număr redus de tratamente. În al patrulea rând, avem nevoie să mărim aria în care ne facem simţită prezenţa şi să creăm platforme de colaborare open-source care să faciliteze inovarea şi să aducă în faţă cele mai bune idei, atât din interiorul, cât şi din exteriorul industriei. Mărcile puternice, aşa cum este Corteva Agriscience, au capacitatea de a reuni cei mai buni şi promiţători jucători din lanţurile de colaboratori, pornind de la furnizori, comercianţi şi mergând până la companiile alimentare sau cele producătoare de băuturi alcoolice cu care interacţionăm zi de zi. În plus, fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relaţia cu organismele de reglementare şi cea cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului şi creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acţionezi nu este o opţiune. Asta pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influenţat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă amprenta de carbon, fie că vorbim despre companiile care vând produse şi servicii pentru a-i ajuta pe alţii să facă acest lucru. Vestea bună este că avem puterea mentală şi imaginaţia necesare pentru a crea o nouă lume îndrăzneaţă în domeniul agricol. Trebuie doar să adăugăm la asta dorinţa de a face aceste lucruri prin intermediul unor investiţii strategice şi prin multă muncă şi mâini murdare.