Agricultura sustenabilă: provocări și oportunități

​Pe 10 mai la București, Forumul APPR împreună cu Grupul de lucru ”Agricultura sustenabilă” din cadrul Coaliției România Sustenabilă, (program dezvoltat de Ambasada Sustenabilității în România) a organizat o întâlnire la care au participat fermieri, reprezentanți ai autorităților locale și europene și ai mediului financiar-bancar. Evenimentul ”Agricultura sustenabilă: provocări și oportunități” a relevat faptul că sunt fermieri români care aplică tehnologii conservative și de protejare a mediului chiar cu mult timp înainte ca în limbajul european să apară cuvinte precum reziliență, durabil, sustenabil, Pactul verde etc. 

​Conferința a fost un bun prilej și pentru reprezentanți ai Ministerului Mediului sau chiar APIA să constate că în fermele din România se practică sustenabilitatea, că se dorește și a devenit o necesitate pentru agricultori în condițiile actuale, așa cum chiar ei afirmă, nu doar un deziderat al UE. Provocarea principală rămâne modul cum se face trecerea la aceste practici astfel încât fermele să-și mențină productivitatea.
 
Laszlo Borbely, coordonator Departament pentru Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului, se mândrește cu faptul că țara noastră a fost printre primele care a avut o declarație politică puternică în acest sens, că avem o strategie atât pentru dezvoltare durabilă cât și una pentru economie circulară, un consiliu consultativ pe dezvoltare durabilă alcătuit din 34 de oameni specializați, precum și un set de 99 de indicatori și 2 analize INS care pot fi găsite pe pagina web a Departamentului (dezvoltaredurabila.gov.ro;agregator.romania-durabila.gov.ro). De asemenea, el a anunțat înființarea unui Centru de excelență pe dezvoltare durabilă care să deservească administrația publică, precum și formarea a 2000 de experți (avem deja 150) până în 2026. Consilierul susține cu tărie că parteneriatele și contribuția tuturor este cheia reușitei în acest domeniu.
 
Cu un optimism mai moderat, Alina Crețu, director executiv Forumul APPR, spune că ”lucrurile par a fi bune, dar nu suntem în cel mai bun moment pentru agricultură.
Mulți fermieri au început acum 8-10 ani să aplice măsuri sustenabile, au fost cam singuri, au învățat din mers, de pe internet și de la experți internaționali. Au început chiar înainte să auzim de cuvintele mari de la CE. Să nu uităm însă de balanța comercială la produsele alimentare finite. Trebuie să existe o strategie a statului român cu adevărat serioasă și care să fie pusă în aplicare. Să nu dăm vina pe fermierii care aleg să nu proceseze. Ei știu să producă și atunci când vor vedea oportunități și strategii clare, vor investi în zootehnie și procesare și alte sectoare conexe agriculturii, vor fi printre primii. Deciziile trebuie luate împreună cu fermierii, prin educație și parteneriat”.
 
Unul dintre invitații speciali a fost Tassos Haniotis, fost director Strategie și Analiză Politici Publice, DG Agri. După o analiză a situației economice actuale la nivel global, luând ca exemplu comerțul internațional cu grâu și importanța diferitelor state implicate, a subliniat că ”securitatea alimentară și schimbările climatice sunt probleme globale și așa trebuie abordate. Provocarea privind securitatea alimentară este și una strategică (cu focus și pe nevoile Africii). Se pune deci întrebarea: vrea UE să joace un rol în această strategie globală? Răspunsul depinde de cum ne vom poziționa față de cerința de a produce mai mult cu mai puțin. Se spune că noi nu avem probleme de securitate alimentară, dar aceasta e o problemă globală. Cum vom reuși să accelerăm reducerea de emisii de gaze în UE, fără a pierde din câștigul pe care îl avem în celelalte două aspecte: economic și de mediu? Dacă ne gândim și la noile tehnici genomice și la cum se raportează UE la ele, nu putem să nu ne întrebăm cum să facem față noilor provocări fără a avea și uneltele necesare? Trebuie să trecem de nivelul de a ne autoimpune reguli și să ne concentrăm pe realitate, care este complexă, dar sunt lucruri care funcționează și ele trebuie introduse acolo unde este nevoie”.
 
În opinia reprezentantului Ministerului Mediului, Ștefan Chiru, ”agricultura este un sector care contribuie semnificativ la emisiile de gaze”, de aceea ei doresc să implementeze mai multe măsuri care să ducă la scăderea poluării.
În replică, secretarul de stat din MADR, Costin Telehuz a subliniat din nou că ”Sustenabilitatea trebuie pusă într-un context, iar agricultura este adusă în discuție pentru că e sectorul cu cel mai mare potențial în acest sens și este și industria care a făcut cei mai mari pași în direcția asta, și nu pentru că e un mare poluator”. El crede că atunci când vine vorba de a implementa metode care să ducă la îndeplinirea obiectivelor propuse, ”UE își dă cu stângul în dreptul: este complet nerealistă ideea de a duce suprafața eco la 25% (lucru susținut inclusiv de Austria, cu cea mai mare suprafață eco din UE). Se vorbește de prețul mare al alimentelor, de prăpastia din ce în ce mai mare dintre prețul de la raft și cel cu care pleacă materia primă din fermă, și să discuți de ecologie când state mai dezvoltate decât noi nu își mai permit să cumpere mâncarea clasică. Agricultura ecologică se va dezvolta de la sine atunci când piața o va cere, până atunci, nu pare să fie sustenabilă”. Aceleași opinii tranșante le-a avut Costin Telehuz și cu privire la regulamentul SUR care spune el va fi blocat ”de bunul simț”, iar despre noile tehnici genomice, ”Europa are nevoie, nu știm dacă le dorește. Depinde dacă vrea să își păstreze rolul în piața mondială. Aceste ținte din Greendeal au fost fixate când lucrurile erau stabile și previzibile.”
 
Sustenabilitatea în agricultură înseamnă continuitate
Forțați de condițiile din fermă sau din simplă convingere, mulți fermieri au ales să introducă metode conservative de a lucra solul și/sau alte elemente care să ducă la productivitate mai bună cu mai puține resurse. Printre ei se numără: Doru Gheorghe (Agrofond Invest, Călărași, 500 ha), Cristian Isvoranu (Investrom Prodexim, Teleorman, 500 ha), Arnauld Charmentant, președinte AIDER, (Alisa Group, 17.500 ha), Sorin Pârlea (Ferma Pârlita, Ialomița, 200 ha), (Andreas Telehuz, Agriserv, Ialomița, 600 ha), Dan Nica , Micropronic, Vaslui, 900 ha), Marius Someșan, Holleman Agroprod, Teleorman,1600 ha). Indiferent dacă au pornit treptat cu aceste tehnici, sau trecerea a fost bruscă, toți au admis că beneficiile sunt vizibile nu doar în producții, ci în multe alte aspecte care țin de cheltuieli, de calitatea fizico-chimică și microbiologică a solului cu toate consecințele ce decurg de aici, de ”ajutorul” pe care îl primesc din partea naturii prin dezvoltarea entomofaunei utile etc. Pe de altă parte fermierii, deși și-ar dori să facă mai multe investiții în această direcție, întâmpină dificultăți din cauza imposibilității comasării terenului, a nesiguranței privind investiția pe un teren luat în arendă etc.
Așa cum a punctat și Dan Nica ”atunci când începi să faci schimbări, rezultatele vin în timp. Dacă nu ai continuitate, este totul în van. Putem vorbi de sustenabilitate doar când terenul va fi la fermierul care îl lucrează”.
 
Dintre reprezentanții mediului bancar, Marc Sadler, program Leader- Banca Mondială a atras atenția asupra importanței și riscurilor activităților din sectorul agricol, dar a îndemnat și la o schimbare de discurs a fermierilor față de autoritățile europene: ”Care este cel mai bun mod de a trece la tranziție? Sunt două căi: prima se referă la obiective, iar a doua la stimulente. Global, s-a văzut ce funcționează mai bine. Importanța parteneriatelor și tratarea fermierilor ca parteneri în acest proces este critică. Vorbim de oameni cu cele mai riscante afaceri de pe planetă, dependenți de factori pe care nu îi pot controla. Asta înseamnă că sunt cei mai buni când vine vorba de inovare. Arătați-le o cale, oferiți stimulente și sprijiniți-i, tratându-i ca parteneri. Cred că este foarte important ca în loc să ne plângem de prea multe restricții, ar trebui spus că dacă finanțarea este cea potrivită, asta este ceea ce putem furniza, pentru societate, planetă etc. Iar acesta este un altfel de discurs. De subliniat că sunteți parte a soluției, este vorba despre a fi proactivi. Stimulentele sunt cheia, dar în același timp este nevoie și de obiective”, a punctat la final Marc Sadler.
 
Roxana Drăghici