AGROSTAR cere rezolvarea problemelor din agricultură

FOTO: Horaţiu Raicu, secretar general al Federaţiei AGROSTAR

Federaţia AGROSTAR, singura federaţie reprezentativă pe sectorul agricol, a identificat o serie de probleme în domeniu şi cere Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale rezolvarea urgentă a acestora. Acestea vizează modul de acordare a subvenţiilor, haosul legislativ, reducerea TVA la produsele alimentare, măsuri pentru facilitarea desfacerii producţiei şi stimularea creării de locuri de muncă în agricultură.

„Am înaintat Ministerului Agriculturii un document cu toate problemele din sector şi cu măsurile pe care le propunem pentru redresarea acestui domeniului, care, deşi are o contribuţie însemnată la PIB, a fost neglijat de toţi guvernanţii. Politicile de până acum au dus la o decapitalizare sistematică a agricultorilor români. Vrem ca agricultorul român să fie pe picior de egalitate cu fermierii din celelalte state UE, să beneficieze de aceleaşi facilităţi. Dacă alte ţări îşi apără fermierii şi îşi promovează produsele, noi suntem în continuare o piaţă de desfacere şi fermierii noştri cu greu îşi fac loc pe piaţă, pentru că nu sunt competitivi, din cauza unui tratament fiscal discriminator în raport cu colegii lor din UE. La acesta se adaugă legislaţia confuză şi schimbarea permanentă a acesteia“, declara secretarul general al Federaţiei, Horaţiu Raicu. Astfel, AGROSTAR propune renunţarea la obligativitatea încasării subvenţiilor prin băncile comerciale, deoarece sumele cuvenite se diminuează prin aplicarea comisioanelor bancare.

„Cerem revizuirea acordurilor încheiate cu băncile comerciale, verificarea comisioanelor şi dobânzilor practicate pentru acest serviciu, dar şi acordarea de credite cu dobânzi mici, cu termene de graţie cât mai mari, pentru producţia agricolă. Dacă se doreşte păstrarea acestei practici, normal ar fi să se negocieze cu o bancă cu capital majoritar de stat, prin care să se facă aceste plăţi şi care, totodată, să acorde agricultorilor credite sau capital de lucru la dobânzi preferenţiale, cu perioade de graţie avantajoase pentru agricultori“, precizează Horaţiu Raicu.

O altă problemă este cea legată de reducerea TVA la produsele din carne. Susţinem ca reducerea TVA să se facă pe toată filiera. Patronatul din alimentaţie susţine reducerea TVA la produsele din carne, dar nimeni nu susţine scăderea TVA la creşterea animalelor, în contextul în care noi mai creştem foarte puţine porcine, iar de vaci de carne nici nu poate fi vorba. Prin urmare, nu asigurăm din creşterea animalelor necesarul de consum, diferenţa fiind adusă din import. Atunci ne punem fireasca întrebare: cui îi este benefică măsura scăderii TVA la produsele din carne? Nu cumva procesatorilor, care oricum importă animalele, iar multe din produsele din carne numai carne nu mai conţin?

„De ce Ministerul Agriculturii nu s-a gândit să nu mai impoziteze producţia, creşterea de animale, creând astfel premisa susţinerii sectorului de creştere a animalelor, fapt ce ar conduce la o materie primă ieftină şi numai după aceea putem discuta de scăderea TVA la procesare, pentru a putea fi siguri de scăderea preţului pe produse?“, declară secretarul general al AGROSTAR.

Totodată, AGROSTAR cere găsirea unor variante de subvenţionare indirectă a producţiei agricole, cum ar fi: renunţarea integral la acciza pentru motorina folosită în agricultură. Practic, agricultorul să poată cumpăra direct de la pompă motorină fără acciză pentru agricultură, ceea ce înseamnă o scădere de preţ cu circa 50% pentru motorina utilizată în agricultură; subvenţionarea preţului la energia electrică folosită pentru irigaţii, ştiute fiind diferenţele de subvenţie (directe şi indirecte) dintre cele acordate în România şi cele acordate în statele membre UE. „Dacă nu se găsesc modalităţi de subvenţionare indirectă a producătorilor agricoli sau a culturilor agricole, nu putem pune pe picior de egalitate producătorii agricoli autohtoni cu cei din UE care cumpără motorina pentru agricultură la jumătate de preţ“, precizează Horaţiu Raicu.

Introducerea normei pe venit a creat probleme majore şi necesită o rezolvare urgentă. Prin adoptarea acestui mod de a plăti impozit în agricultură nu s-a făcut altceva decât să se recunoască faptul că statul nu are capacitatea de a eradica evaziunea fiscală din agricultură. Norma pe venit nu face altceva decât să impoziteze producţia, şi nu comercializarea. Prin urmare, producătorul agricol plăteşte impozit, chiar dacă tot ceea ce produce este pentru consum propriu, şi nu pentru comercializare, sau plăteşte impozit atât pentru ceea ce a produs pentru consumul propriu, cât şi pentru ceea ce a produs pentru comercializare.

Mai mult, cuantumul acestora se stabileşte la nivelul fiecărui judeţ de către Direcţiile Agricole, care, pe categorii de produse agricole, stabilesc cuantumul acestora într-un mod subiectiv şi nu obiectiv şi acelaşi produs agricol într-un judeţ are un cuantum mai mare, iar acelaşi produs agricol în judeţul limitrof are un cuantum mai mic, în aceleaşi condiţii de mediu şi de sol. „Să nu mai spunem de faptul că pentru crescătorii de animale nu s-a definit exact pentru ce categorie de animale plătesc impozit. Astfel, se impune reglementarea acestei situaţii pe un principiu de impozitare a comercializării şi nu a producţiei”, precizează secretarul general al AGROSTAR.

Prin apariţia legii referitoare la certificatele de producător se creează şi posibilitatea impozitării produselor agricole, prin aplicarea unui impozit pe vânzare, deoarece, pe lângă certificatele de producător, se introduc şi carnetele de producător, carnete în care producătorul agricol este obligat să scrie produsele, cantităţile şi preţurile cu care acesta le-a comercializat. Prin urmare, impozitul poate fi aplicat pe baza acestor documente, prin aplicarea unei cote. Situaţia este confuză şi credem că trebuie clarificată.

Nu în ultimul rând, propunem chiar neimpozitarea producţiei agricole comercializate, cu condiţia ca producătorul agricol să fie organizat în cea mai simplă formă, respectiv PFA (persoană fizică autorizată), întreprindere individuală, întreprindere familială, dar şi asociaţii de producători, grupuri de producători, cooperative agricole etc., cu condiţia să comercializeze produsele pe bază de factură fiscală sau bon fiscal, putându-se stabili un prag până la care producătorul agricol să nu fie impozitat, de ex. 200.000 euro pe cifra de afaceri.

Propunem şi susţinem o astfel de prevedere pentru că impozitul de 16% pe venit este un impozit virtual, impozitele pe care statul este sigur că le încasează fiind acciza, impozitele pe muncă şi TVA. Prin urmare, acordarea de facilităţi fiscale producătorilor agricoli până la un anumit prag, dar cu condiţia să fie cel puţin PFA şi să valorifice producţia obţinută pe bază de factură fiscală sau bon fiscal, după caz, nu face altceva decât să scoată la suprafaţă producţia obţinută, pe de o parte, iar pe de altă parte, să creeze premisa ca PFA să angajeze personal, deoarece este ştiut faptul că producătorii agricoli nu pot produce şi comercializa în acelaşi timp şi sunt nevoiţi să-şi găsească alte persoane care să le vândă produsele.

AGROSTAR cere ca în legea pajiştilor să nu se regăsească primăriile, acestea fiind „Unităţi Administrativ Teritoriale“. Totodată, beneficiari ai păşunii ar trebui să fie crescătorii de animale, nu asociaţiile, care nici măcar nu au cod de exploataţie. Trebuie verificat modul de concesiune a păşunilor, legalitatea încheierii contractelor de concesiune şi modul de aplicare a legii.

De asemenea, AGROSTAR cere de mai mult timp rezolvarea de urgenţă a statutului staţiunilor de cercetare-dezvoltare. Consideram că găsirea de soluţii prin acte normative pentru comercializarea producţiei agricole în vederea protejării producătorului agricol ar trebui să fie în atenţia Ministerului Agriculturii. Astfel, dacă ne gândim să avem un grad mare de absorbţie a noului PNDR 2014-2020, trebuie să avem în vedere şi umplerea „golului“ dintre producţie şi comercializare, dacă nu dorim ca, pe de o parte, să absorbim bani, iar pe de alta, să-i dăm înapoi.

AGROSTAR susţine şi o mai mare aplecare asupra problemelor salariaţilor din sectorul agricol care să aibă în vedere pregătirea profesională şi salarizarea. Federaţia AGROSTAR are în componenţă peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, atât din sectorul privat, cât şi din cel bugetar. Federaţia AGROSTAR este una dintre puţinele organizaţii afiliate pe plan internaţional, fiind afiliată UITA şi EFFAT la nivel european.

---