AIPROM a demarat un studiu privind accesul fermierilor români la soluţiile chimice de protecţie

În data de 11 noiembrie a.c., Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) a organizat un eveniment online intitulat „Protecţia plantelor şi securitatea alimentară”, în cadrul căruia au fost abordate subiecte diverse precum activitatea asociaţiei în 2020 şi obiectivele sale pentru viitor, piaţa autohtonă de profil, impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii şi securităţii alimentare, contribuţia afacerilor din agricultură la venitul naţional. 

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele studiului intern privind disponibilitatea produselor fitosanitare pentru principalele culturi agricole din România.

​În deschiderea evenimentului, Vasile Iosif, preşedintele AIPROM, a declarat că 2020 a fost marcat de provocări importante atât la nivel naţional, cât şi internaţional ridicate atât de pandemia de COVID-19, cât şi de prevederile strategiilor europene „Pactul Verde“ şi „De la fermă la furculiţă“. „Sistemul nostru alimentar tocmai a suportat cel mai mare test de la cel de-al doilea Război Mondial. Pe măsură ce COVID-19 a străbătut lumea şi ţara noastră, de asemenea, întregul utilaj de aprovizionare şi distribuţie a trebuit să fie recalibrat rapid. Faptul că nu au existat lipsuri grave de alimente este o dovadă a flexibilităţii şi antreprenoriatului dovedite de multe întreprinderi alimentare, a rezistenţei sistemului în ansamblu, precum şi în ţara noastră. AIPROM este gata şi pregătit să facă faţă provocărilor şi să susţină agricultura românească.“ În privinţa poziţiei industriei referitoare la cele două strategii europene, preşedintele asociaţiei a afirmat că reducerea sau interzicerea utilizării soluţiilor convenţionale de protecţie a plantelor ar trebui luate ţinând seama de constatările ştiinţifice şi nu pe baza presiunilor emoţionale sau politice. „Industria noastră înţelege şi apreciază abordarea holistică a strategiei «De la fermă la consumator» şi susţine modelele agricole durabile care asigură hrană sigură, protejează mediul înconjurător căutând răspunsuri şi modalităţi de a ajuta fermierii în a gestiona un număr în creştere de organisme de dăunare. De asemenea, considerăm că orice discuţie referitoare la strategia «De la fermă la consumator» trebuie să ţină cont de particularităţile fiecărei ţări în ceea ce priveşte consumul de produse fitosanitare la hectar, cât şi a organismelor de dăunare specifice. Industria de Protecţia Plantelor consideră că strategia europeană Farm to Fork nu a acordat atenţie suficientă şi nu a evaluat impactul negativ pe care măsurile propuse le pot avea asupra fermierilor, iar abordarea egalitaristă a reducerii consumului de pesticide în toate statele membre este contraproductivă şi discriminatorie“, a susţinut Vasile Iosif.

Potrivit acestuia, România utilizează circa 700 g s.a./ha - o cantitate de trei ori mai mică decât media UE. În ultimii 10 ani, peste 50% din produsele de protecţia plantelor au fost retrase de pe piaţa europeană şi acest lucru a pus şi pune şi mai multă presiune pentru combaterea agenţilor de dăunare cu mai puţine substanţe active disponibile. „Astăzi, pentru a obţine un nou produs de protecţia plantelor, o companie trebuie să investească 50 dolari/minut timp de 11 ani. În total, pentru un singur produs lansat pe piaţă se cheltuieşte peste 280 de milioane de dolari. Până la 40% din această sumă este cheltuită pentru evaluarea toxicologică a produsului pe organisme nonţintă, inclusiv a mamiferelor, pe degradarea produsului în mediul înconjurător şi evaluarea impactului său asupra mediului. Din cele mai puţin 400 de molecule existente în produsele fitosanitare din UE, circa 20% se află pe lista de substituţie. Autorităţile europene interzic moleculele existente în piaţă cu o viteză mai mare decât poate industria să inoveze.“ Retragerea produselor chimice de protecţie a plantelor de pe piaţa europeană face ca lupta fermierilor în combaterea agenţilor de dăunare să devină tot mai dificilă. Totodată, schimbările climatice afectează din ce în ce mai mult randamentul culturilor agricole. Jean Ionescu, vicepreşedinte AIPROM, a adus în atenţie faptul că schimbările climatice şi încălzirea globală sunt o realitate şi că trebuie să acţionăm pentru a diminua efectul acestora. Fermierii trebuie să dispună în activitatea pe care o întreprind de mai multe soluţii (chimice, biologice, genetice etc.) pentru a asigura o bună protecţie a culturilor agricole, astfel încât recoltele să nu fie afectate. Conform datelor furnizate de ANM, în perioada 1900-2018 temperatura medie din România a crescut cu 1,05 grade Celsius. Pentru restul secolului XXI, ne aşteptăm la o rată a încălzirii cel puţin dublă. La nivel naţional, temperaturiile medii vor creşte în următorii 30 de ani cu 1,5-2,5 grade Celsius, iar până la finalului secolului cu 2,5-5 grade Celsius.

Studiu privind disponibilitatea soluţiilor de protecţia plantelor pentru fermierii români 

AIPROM a demarat în vara acestui an, la iniţiativa preşedintelui acesteia, Vasile Iosif, un studiu privind identificarea deficienţelor sau lipsa soluţiilor de protecţia plantelor în agricultura românească.

Experţii tehnici din majoritatea companiilor membre AIPROM au analizat situaţia soluţiilor de protecţie existente pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind lacunele şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa soluţiilor necesare. Pentru fiecare cultură analizată a fost identificat agentul patogen, motivul pentru care soluţia de protecţie nu mai este disponibilă, substanţa activă existentă pe piaţă, tipul de substanţă activă necesară pentru următorii ani şi estimări ale pierderilor de recoltă în condiţiile actuale.

Au fost identificaţi 95 de agenţi  patogeni pentru care există deficienţe de protecţie, agenţi patogeni ce se regăsesc în culturile de grâu, porumb, rapiţă, floarea-soarelui, sorg, legume, pomi fructiferi şi viţă-de-vie. Potrivit AIPROM, reducerea riscului asociat şi a cantităţii utilizate de pesticide cu 50% până în 2030 nu poate fi aplicată într-o ţară care consumă doar 1/3 din cantitatea medie pe hectar consumată în Uniunea Europeană şi 1/2 din cantitatea utilizată în statele vecine. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor de decizie şi beneficiarilor - fermieri, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană şi a schimbărilor climatice.

„Să faci agricultură este mai mult decât o meserie, implică multă responsabilitate, dragoste de pământ şi de plante, pricepere, dăruire, dar şi multe reuşite şi eşecuri. Nici o altă meserie sau pasiune din lume nu îţi oferă atât de multe satisfacţii precum agricultura. Pentru a-şi proteja eficient plantele de atacul bolilor, buruienilor şi dăunătorilor, fermierii au nevoie de acces la o gamă largă de produse de protecţie a plantelor. (...) Împreună cu fermierii ne-am asumat misiunea de a furniza hrană suficientă, de calitate şi accesibilă pentru o populaţie în continuă evoluţie. Putem realiza acest deziderat numai dacă suntem pregătiţi să îmbrăţişăm tehnologia şi să permitem inovaţiilor din agricultură să îşi exprime potenţialul“, a mai afirmat preşedintele AIPROM.

Ana IONIŢĂ