AIPROM: «Deciziile de la nivel comunitar trebuie sa aiba o baza stiintifica»

La evenimentul anual al Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), care a fost organizat pe 31 octombrie a.c., s-a discutat despre activităţile acestei industrii în 2013, proiectele realizate în colaborare cu ECPA privind instruirea utilizatorilor şi a distribuitorilor, precum şi îmbunătăţirea proiectului de anticontrafacere a produselor de protecţia plantelor (PPP). La categoria provocări ale anului, în topul listei a fost pusă decizia Comisiei Europene de a restricţiona utilizarea neonicotinoidelor.

---

„Această decizie reprezintă un moment-cheie pentru industria noastră, cu impact major în primul rând asupra agriculturii şi fermierilor din România. Este imperios necesară colaborarea cu toţi partenerii, cu toate organizaţiile de profil, pentru a face front comun împotriva presiunii politice care se exercită la nivelul unor state membre şi întoarcerea la un sistem de reglementare bazat pe criterii ştiinţifice.

A fost restricţionată utilizarea a patru substanţe active, destinate, în primul rând, tratamentului sămânţei pentru câteva culturi importante în agricultura românească, iar această decizie a fost luată deşi nu a existat o majoritate calificată nici «pentru» şi nici «împotrivă». Fermierii nu vor mai avea posibilitatea să-şi protejeze culturile, iar pentru agricultorii români pierderea va fi cu atât mai mare cu cât dăunătorii culturilor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă au impact foarte mare asupra producţiilor”, a susţinut dl Andrei Măruţescu, membru AIPROM şi director de comunicare al companiei Syngenta România.

Cu privire la decizia europeană de a restricţiona folosirea neonicotinoidelor, dna Elena Leaotă, preşedinte al Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor din cadrul Ministerului Agriculturii, a spus că România s-a opus acestei hotărâri, atât verbal, cât şi scris. „Pe lângă faptul că ne-am opus, noi ne-am argumentat poziţia, explicând condiţiile specifice ţării noastre şi pierderile pe care le vor suferi fermierii români. Ei vor fi puşi în dificultate faţă de ceilalţi agricultori din UE, unde aceşti dăunători nu sunt la fel de agresivi. Comunitatea europeană are un anumit număr de state şi nu este suficient ca unul sau trei state să fie foarte vehemente cu privire la acest subiect. Au fost situaţii în care România a rămas singură pe poziţie împotriva deciziei CE. Deşi ştiam că nu vom avea succes, ne-am menţinut punctul de vedere şi am exprimat atât scris, cât şi verbal motivele pentru care avem această poziţie”, a afirmat dna Leaotă.

În opinia sa, o altă provocare pentru autorităţi, fermieri şi companiile producătoare şi distribuitoare de ppp va fi implementarea Planului Naţional de Acţiune, care impune noi reguli, precum formarea profesională a celor care comercializează pesticide, aplicarea principiilor de combatere integrată la nivelul fermelor şi inspecţia echipamentelor de stropit. Un nou document aflat în dezbatere la nivelul statelor membre este „Ghidul de evaluare a impactului şi riscurilor ppp asupra sănătăţii albinelor”. „Dacă acest ghid va fi aprobat în forma sa actuală, se estimează că 90% din substanţele active rămase pe piaţă nu vor fi conforme cu noile cerinţe”, a precizat dl Măruţescu.

Acesta a mai spus că o altă decizie a CE de încadrare a substanţelor active perturbatoare ale sistemului endocrin pune în pericol plasarea pe piaţă a 37 de substanţe active. „Există riscul ca, sub presiunea unor organizaţii nonguvernamentale, aceste criterii stabilite să fie excesive, să nu reflecte realitatea şi să se interzică substanţe care ar avea acelaşi efect ca şi unele alimente, cum ar fi zahărul. Criteriile propuse vor avea impact asupra unor clase de produse, cum ar fi triazolii şi diticarbamaţii. Mesajul-cheie al industriei noastre este ca aceste substanţe active să fie clasificate pe baza unor criterii ştiinţifice.” În privinţa obligativităţii Comisiei Europene de a întocmi o listă de substanţe identificate ca „substanţe susceptibile de înlocuire”, vor fi interzise în jur de 100 de substanţe active, ceea ce înseamnă o proporţie de 25% din totalul de substanţe existente pe piaţă.

„Fermierii au nevoie de instrumente, tehnologii şi soluţii variate pentru a combate apariţia fenomenelor de rezistenţă, iar evoluţia sistemului legislativ european nu face decât să reducă opţiunile şi posibilităţile fermierilor de a opta pentru anumite tehnologii noi, inovative în agricultură. Din 1991, 70% din substanţele care erau omologate nu mai sunt pe piaţă din cauza acestor reglementări la nivel european”, a susţinut reprezentantul asociaţiei. La eveniment s-a discutat şi despre importanţa implicării industriei în dezbaterile publice, în promovarea tuturor acţiunilor pe care aceasta le întreprinde. „Este timpul schimbării”, a susţinut dna Iulia Nicola, preşedinte al AIPROM, pentru ca industria de protecţia plantelor să fie altfel percepută de către societate. Industria de protecţia plantelor îşi propune să contribuie la obţinerea unei hrane sănătoase, la protejarea sănătăţii fermierilor şi a consumatorilor, în condiţiile menţinerii nealterate a resurselor de apă şi a biodiversităţii.

În completarea celor spuse de preşedintele AIPROM, dl Claudiu Crânguş, membru al asociaţiei, a afirma că unul dintre obiectivele organizaţiei este acela de a schimba mentalitatea publicului vizavi de imaginea negativă pe care o are industria de protecţia plantelor. „Sunt inginer chimist şi lucrez de 32 de ani în domeniu. Nu trebuie să fii inginer chimist ca să îţi dai seama că alte produse precum medicamentele sunt în contact mai direct cu organismul uman şi sunt mai dăunătoare decât produsele noastre”, a menţionat dl Crânguş. Acesta a mai afirmat că alte proiecte ale AIPROM vor avea continuitate şi în anii următori. Proiectul SCUT, privind combaterea contrafacerii pesticidelor, a înregistat în 2013 o importantă reuşită.

„Este pentru prima dată când s-a desfiinţat o reţea de falsificatori de produse de ppp. Aceasta vindea un produs pentru tratarea seminţelor conţinând făină, apă şi vopsea de ouă. Printre cei păgubiţi se află şi trei membri AIPROM.” Pentru reclamarea cazurilor de contrafacere, asociaţia a înfiinţat un număr de telefon: 0800.800.181.

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, vegetal, evenimente, protectia plantelor, aiprom