AIPROM: Fermierii au nevoie de soluţii performante pentru a proteja culturile

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la rezultatul şi consecinţele votului din 8 iunie, din plenul Parlamentului European, privind raportul „Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030“.

Unul dintre amendamentele care afectează activitatea fermierilor şi care a fost votat de membrii Parlamentului European în şedinţa din 8 iunie este AM. 806, care se opune reautorizării substanţei active glifosat după 31 decembrie 2022. Prin acest amendament, statele membre sunt invitate să efectueze pregătirile necesare pentru a le oferi fermierilor soluţii alternative viabile după interzicerea glifosatului. Industria de protecţia plantelor face eforturi să ofere alternative eficiente şi sigure pentru produsele care sunt interzise sau restricţionate, dar nu poate aduce noi produse pe piaţă în ritmul alert în care sunt interzise produse absolut necesare fermierilor. Am luat notă de îngrijorarea publicului larg cu privire la continuarea utilizării glifosatului, însă pentru a fi luată o astfel de decizie importantă trebuia să se aibă în vedere argumentele ştiinţifice ale experţilor. În acest context, europarlamentarii au luat o decizie politică la fel ca în multe situaţii similare, sub presiunea emoţiilor generate de publicul influenţat de o anumită parte a societăţii civile. Suntem îngrijoraţi cu privire la faptul că aceste decizii politice, care sunt luate fără a avea o bază ştiinţifică solidă, pun în pericol siguranţa şi securitatea alimentară a Europei şi vor conduce la importuri masive de produse alimentare din ţări care nu aparţin spaţiul comunitar şi care nu vor fi obligate să respecte aceleaşi reguli precum producătorii din interiorul UE, generând astfel o concurenţă neloială şi periclitând profitabilitatea şi productivitatea fermierilor. Fermierul vrea să producă, însă nu poate face acest lucru dacă apar limitări şi restricţii nejustificate sau reevaluări ale unor reglementări deja validate de forurile ştiinţifice. Lipsa de predictibilitate afectează major deciziile din producţia agricolă şi are efecte la fel de grave ca şi schimbările neaşteptate ale vremii. Nu există nici o diferenţă între o secetă prelungită şi eliminarea bruscă de pe piaţă a unei clase de produse care limita sub pragul de dăunare periculos o populaţie de dăunători endemici în ţara noastră. Consecinţele interzicerii glifosatului vor fi, din păcate, vizibile în România, unde condiţiile specifice de climă şi sol, precum şi fărâmiţarea terenurilor favorizează răspândirea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor. În România, glifosatul este utilizat mai ales între culturi, fiind şi o soluţie care permite aplicarea principiilor agriculturii conservative, recomandate şi promovate intens de către Comisia Europeană. Interzicerea utilizării glifosatului în absenţa unor alternative viabile şi eficiente economic îi va determina pe fermierii români să aplice mai multe tratamente cu produse complementare şi în cantităţi mai mari, fără să obţină aceeaşi eficacitate şi cu un impact negativ mai mare asupra mediului. Costurile de producţie vor fi mai ridicate, produsele agroalimentare obţinute vor fi mai scumpe, iar preţul va fi suportat de către consumatorul român. La finalul zilei, fie că suntem fermieri, autorităţi de reglementare, membri ai Parlamentului European sau simpli consumatori, cu toţii avem nevoie de hrană, iar aceste restricţii fără baze ştiinţifice solide nu vor face altceva decât să permită prezenţa pe piaţă a mai multor produse agroalimentare provenite din state din afara UE. Achiziţionând astfel de produse vom susţine activitatea fermierilor din alte state şi vom descuraja activitatea fermierului european. Aceste produse de protecţia plantelor sunt medicamentele plantelor şi, la fel ca în cazul medicamentelor pentru uz uman, acestea trec printr-un proces riguros de autorizare parcurgând o multitudine de teste, care sunt menite să stabilească dacă acestea sunt sigure pentru mediu şi om. Aşa cum omul are nevoie de medici şi medicamente pentru a limita efectele factorilor perturbatori, tot aşa şi plantele au nevoie de tratamente cu produse de protecţia plantelor pentru a limita răspândirea şi consecinţele negative ale bolilor, dăunătorilor şi buruienilor.