AISR: Workshop de comunicare în industria seminţelor

Asociaţia Industriei Seminţelor din România a organizat la data de 19 mai în Bucureşti, un workshop de comunicare cu titlul „Provocările industriei de seminţe şi comunicarea către publicul larg“. În deschidere au vorbit dl Andrei Măruţescu, preşedintele AISR, şi dna dr. ing. Antonia Ivaşcu.

Programul a inclus trei prezentări, fiecare urmată de sesiuni de întrebări şi răspunsuri, în cadrul cărora invitaţii, atât fermierii, cât şi membrii echipelor de marketing şi comunicare ale firmelor prezente şi reprezentanţii presei, au putut interacţiona cu specialiştii invitaţi la eveniment. Prima prezentare a fost Strategia de comunicare a ESA, susţinută de dna Valentina Garoia, coordonatorul comunicării ESA, care a precizat Programul de comunicare al ESA ce cuprinde Sectorul seminţelor „cartografierea“ problematicilor, Obiective şi categorii de public-ţintă şi Mijloace. Dar au fost date şi exemple de activităţi de comunicare reliefate prin Studiu ETP asupra plantelor infografice, Campanie de impact, Întrunirea anuală - Roma şi Ziua fascinaţiei plantelor.

A doua prezentare foarte interesantă a fost susţinută de dl David Zaruk - specialist în comunicare şi gestionarea situaţiilor de risc, şi s-a intitulat „Semănarea încrederii“. Cum spunem adevărata poveste, cum spargem miturile şi cum ne ferim să cădem în capcanele de până acum. Câteva strategii, mijloace şi... trucuri. Acesta a accentuat rolul pe care trebuie să şi-l asume companiile în comunicarea cu publicul larg, prin crearea unei legături bazate pe încredere şi informare corectă. Printre altele, David Zaruk a vorbit despre elaborarea strategiilor specifice pentru crearea unei comunicări eficiente şi a sfătuit companiile să apeleze la organizaţii specializate în acest sens. Au mai fost precizate o serie de provocări: Frica faţă de ştiinţă, caracteristică dogmei „naturaliştilor“; Discurs potrivit căruia nu avem nevoie de inovaţie în agricultură; Precauţia e considerată un instrument de gestionare a riscurilor. Neîncredere faţă de industrie, de cei care fac lobby, de sectorul alimentar, Denormarea sectoarelor economice, urmată imediat de întrebarea „Vă puteţi angaja în acest demers?“; Metoda negării, noile tehnici de ameliorare nu implică modificarea genetică (?); Lanţul alimentar întrerupt (unde sunt produsele de marcă, producătorii de alimente, distribuitorii cu amănuntul?).

Cea de-a treia prezentare „Eficientizarea comunicării prin intermediul platformelor online - experienţa AgroBiotechRom“ a fost susţinută de dna Corina Vârlan, specialist PR şi social media, care, începând cu vara anului 2015, a demarat o campanie de promovare online prin trei canale social media: Twitter, Facebook şi YouTube, încercând să informeze corect publicul larg privitor la organismele modificate genetic (OMG), dar şi să prezinte noutăţi referitoare la progresele biotehnologiei în general, ţinând cont de faptul că INFORMAŢIA te face mai PUTERNIC! Site-urile AgroBiotechRom şi, ulterior, infoomg sunt necesare pentru a explica publicului obiectivele asociaţiei, dar şi pentru a oferi informaţii de interes şi pentru a populariza apariţii în presă. Toate acestea sugerează că asociaţia este o sursă de informare de încredere şi că este un factor de opinie în domeniul biotehnologiilor pe plan local. Pentru a creşte atractivitatea siteurilor şi pentru a uşura accesul vizitatorilor la informaţii au fost necesare o serie de modificări:
1. Articolele nu au mai fost publicate integral pe homepage. (lead+citeşte mai multe…)
2. Au fost adăugate fotografii.
3. Au fost actualizate secţiunile privind membrii asociaţiei şi siglele acestora.
4. Au fost adăugate secţiuni suplimentare.
5. Informaţia existentă a fost rearanjată pe site, în categorii bine definite, pentru a facilita accesul la aceasta.
6. Au fost publicate numere de telefon la care pot fi contactaţi reprezentanţi ai asociaţiei. Pentru a adapta conţinutul şi pentru a oferi informaţii relevante, de interes pentru vizitatori, site-ul asociaţiei AgroBiotechRom a fost conectate la un cont Google Analytics. Astfel, a putut fi determinat traficul, dar şi care sunt demograficele aferente publicului care le vizitează pentru a se informa.