Alegerea epocii de semănat

1/5/2021

Epoca de semănat a culturilor de floarea-soarelui şi porumb coincide în fermă cu multe alte lucrări agricole care trebuie efectuate: fertilizarea, protecţia culturilor de toamnă împotriva bolilor şi dăunătorilor. În această perioadă, fermierii trebuie să fie atenţi şi la evoluţia vremii, precum şi la cerinţele genetice ale hibrizilor care urmeză să fie utilizaţi astfel încât demararea campaniei de însămânţare să aibă toate şansele de reuşită, iar plantele de cultură un start bun în vegetaţie.

Aprilie este o lună încărcată pentru fermieri şi succesul acţiunilor depine de buna organizare a acestora. Orice întârziere în efectuarea unor lucrări agricole are impact negativ asupra culturilor şi asupra potenţialului productiv al acestora. Pentru a porni cu dreptul în campania de primăvară trebuie să se acorde atenţie mai multor aspecte, ca, de exemplu, pregătirii patului germinativ, tipului de sol, caracteristicilor materialului genetic, adâncimii de semănat şi condiţiilor climatice. Prognoza meteorologică trebuie consultată în permanenţă pentru a fi la curent cu evoluţia climatică deoarece alegerea momentului de semănat depinde în mare măsură de aceasta. Trebuie monitorizată temperatura înregistrată în sol la adâncimea de semănat astfel încât la momentul semănatului să existe condiţii prielnice germinării seminţelor, iar timpul necesar răsăririi tinerelor plăntuţe să fie cât mai scurt ca să nu le fie afectată vigoarea. Un alt obiectiv pe care agricultorii îl urmăresc este dezvoltarea rapidă în primele faze de vegetaţie pentru a avea plante puternice, răsărire uniformă, dar şi pentru a limita, pe cât posibil, efectele atacului de Tanymecus.

Este ştiut faptul că faza critică pentru culturile prăşitoare este de la răsărire şi până la faza de patru frunze. Atunci plantele de cultură sunt extrem de sensibile la atacul acestui dăunător periculos, care, dacă întâlneşte condiţii prielnice cauzate de monocultură şi vreme, respectiv secetă şi temperaturi crescute, se manifestă cu o virulenţă crescută.

În practică se întâmplă însă ca epoca de semănat să fie devansată. Unul dintre motive poate fi nevoia fermierului de a eşalona semănatul pentru a putea însămânţa o suprafaţă mai mare ocupată cu o cultură. Un alt scop este acela de a obţine înflorirea culturii mai devreme pentru a evita vremea caniculară din acea perioadă.

„În opinia mea, este o falsă presupunere pentru că perioadele caniculare pot să înceapă încă din luna mai. La porumb, înfloritul începe la jumătatea lunii iunie pentru hibrizii timpurii şi se sfârşeşte către sfârşitul lunii iulie la cei mai tardivi. Este o perioadă foarte lungă şi este foarte greu
să elimini riscul de caniculă.

Pe de altă parte, plantele au un sistem de adaptare bine pus la punct, în verile secetoase şi cu temperaturi ridicate acestea pot să emită polen o perioadă foarte lungă şi să menţină viabilă şi mătasea astfel încât polenizarea să se producă. Să nu uităm că polenizarea se produce în primele ore ale dimineţii“, a susţinut Ion Voinea, consilier ştiinţific senior al APPR, în cadrul dezbaterilor organizate pe pagina „Podcastul Agriculturii Româneşti“, gazduit de asociaţie. Pentru începerea semănatului trebuie să se ţină seama de cerinţele plantei şi de temperatura din sol.

Din testele efectuate de specialistul asociaţiei a reieşit faptul că la floarea-soarelui epoca optimă de semănat este atunci când în sol se înregistrează temperatura de 6 grade Celsius, cu tendinţă de creştere, iar la porumb de 8 grade Celsius, cu tendinţă de creştere.

„Am făcut în timp teste de germinaţie şi am observat că sunt hibrizi de porumb, dar şi de floarea-soarelui care tolerează temperaturi mai scăzute la semănat, dar sunt şi hibrizi care nu le tolerează, iar aceştia ar trebui să fie semănaţi în altă parte a epocii de semănat. Consider că este datoria companiilor de a face astfel de studii şi a pune informaţiile la îndemâna fermierilor.“ Fermierii sunt interesaţi ca plantele de cultură să răsară cât mai repede şi să aibă o vigoare foarte bună.

Din determinările efectuate de Voinea cu privire la influenţa temperaturii asupra perioadei de germinare a porumbului au reieşit următoarele: semănatul la 6 grade Celsius face ca perioada de germinaţie să dureze între 12 şi 14 zile; semănat la 8 grade Celsius, cu tendinţă de creştere a temperaturii face ca răsărirea să dureze 8 până la 10 zile; dacă se seamănă mai târziu, când în sol pot fi 10-12 grade Celsius, perioada de germinaţie scade până la 6-8 zile. Atunci are loc o răsărire explozivă. Determinările sunt influenţate şi de specificul condiţiilor pedoclimatice unde acestea au loc. „Am făcut aceste studii în sudul şi centrul ţării, la Târgu Mureş. În sudul ţării poţi avea azi 6 grade Celsius şi după câteva zile să ai 10 grade Celsius în sol.

În centrul ţării, evoluţia temperaturii este mai lentă. Este important să se ţină seama de epoca optimă de semănat pentru că semănatul este una dintre cele mai importante verigi tehnologice. Pe de altă parte, cele 3-4 zile pe care le câştigi semănând mai devreme pot să nu îţi mai asigure un avantaj dacă răsărirea se realizează greu, iar semănând la o temperatură mai mare obţii o plantă mai viguroasă, cu şanse crescute de a obţine producţii mai mari. Trebuie să conştientizăm importanţa acestei verigi tehnologice şi să ţinem seama de toţi factorii care concură la un start bun în vegetaţie al plantelor. Se ştie că elementele de producţie se formează din fazele incipiente ale dezvoltării culturii şi trebuie să avem grijă de acestea încă din momentul semănatului.“ Alternanţa temperaturilor de la zi la noapte influenţează dezvoltarea tinerelor plăntuţe. Acestea, expuse la schimbări bruşte de temperatură, încep să prezinte coloraţie antocianică pe aparatul foliar.

„În acel moment este clar că planta este în stres. Cât de repede trece peste acest stres depinde de la o varietate la alta şi chiar de tehnologia pe care fermierul o foloseşte. Sunt hibrizi care trec mai repede sau mai lent peste acest stres. Depinde de toleranţa genetică a hibridului la alternanţa de temperatură. În momentul în care se produce această coloraţie asimilarea fosforului se blochează pentru o anumită perioadă, chiar dacă elementul este în sol, apoi planta îşi revine.“

În încheiere, consilierul ştiinţific al APPR a făcut recomandarea ca fermierii să fie atenţi atunci când aleg epoca de semănat, să ţină cont de evoluţia vremii, să consulte prognoza meteo şi să obţină informaţii despre materialul genetic care urmează să fie folosit, iar „deciziile să fie luate în cunoştinţă de cauză“.

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Alegerea epocii de semănat

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT