Alimentatia corecta, obiectivul crescatorilor de capre

În ultimul timp, atenţia fermierilor pentru creşterea şi exploatarea caprelor a crescut, tot mai multe ferme noi de capre fiind înfinţate în diferite zone ale ţării. Astfel, tot mai mulţi femieri sunt interesaţi de problemele care pot apărea în fermă în decursul unui ciclu de producţie.

---

Alimentaţia reprezintă unul dintre factorii cu cea mai mare importanţă în creşterea şi dezvoltarea animalelor şi are o influenţă decisivă în exprimarea potenţialului genetic al acestora. O productivitate bună a caprelor depinde în mare măsură de alimentaţia corespunzătoare, în funcţie de necesităţile fiziologice. Astfel, modelul
unei alimentaţii corecte înseamnă:
• Favorizarea ingestiei pe faze, în funcţie de necesarul fiziologic, de calitatea furajelor, dar şi de tehnologia de furajare;
• Adaptarea aportului de substanţe nutritive şi minerale pentru diferitele faze ale ciclului de producţie, în mod special pentru perioada de gestaţie şi perioada de alăptare;
• Administrarea furajelor în funcţie de proprietăţile lor şi conţinutul în substanţe nutritive;
• Evitarea pe cât posibil a tulburărilor de alimentaţie. În această perioadă, atenţia ne este îndreptată asupra alimentaţiei caprelor gestante, urmărind atât modificările fiziologice care apar, cât şi cerinţele nutriţionale.

Gestaţia la capre este de 150 de zile (± 5 zile), aproximativ 5 luni, şi se împarte în două perioade: prima parte, care corespunde cu primele 3 luni de gestaţie (octombrie, noiembrie şi decembrie) şi a doua parte a gestaţiei, care cuprinde lunile a lV-a şi a V-a, respectiv ianuarie şi februarie.

În prima parte a gestaţiei, structura raţiei furajere se menţine aceeaşi ca şi în perioada de montă. Din punct de vedere fiziologic, în această perioadă se dezvoltă embrionul, apoi are loc nidarea, de aceea reducerea bruscă sau severă a furajării poate determina mortalitate embrionară, care se poate întâlni la primipare (caprele la prima gestaţie) sau la caprele cu gestaţie multiplă.

În această perioadă (octombrie, noiembrie şi decembrie), embrionul realizează creşteri de aproximativ 8-10% din greutatea totală intrauterină. Cerinţele nutriţionale pentru caprele gestante în prima perioadă nu trebuie deloc neglijate, deoarece capacitatea de ingestie este ridicată, iar furajarea nu trebuie să depăşească însă raţia de întreţinere pentru a nu intensifica prea mult dezvoltarea anexelor fetale.

Caprele sunt „gurmande”, dar pretenţioase din punct de vedere nutriţional, deosebind foarte bine nutreţurile de bună calitate. Trebuie să se excludă deci furajele îngheţate (este vorba despre caprele care sunt crescute în zona de munte, iar îngheţul apare mult mai devreme pe păşune), improprii furajării, mucegăite, deoarece determină imediat declanşarea avorturilor. În acestă perioadă de gestaţie, caprele îşi reconstituie aproape în totalitate rezervele corporale de grăsime. Subalimentaţia sau o alimentaţie deficitară, în „complicitate” cu alţi factori (adăposturi improprii, furaje slab nutritive etc.), au influenţe negative la caprele productive.

În a ll-a parte a gestaţiei (ianuarie, februarie), respectiv lunile a lV-a şi a V-a de gestaţie, fetuşii cresc foarte repede, iar caprele sunt în stabulaţie. Capacitatea de ingestie a caprelor gestante începe să scadă treptat pe parcursul perioadei, astfel încât înainte cu 4 saptămâni de fătare se reduce ingestia cu aproximativ 20%, de aceea se recomandă administrarea a 200-600 g cereale/zi, pentru că un aport energetic insuficient poate duce la toxinemia de gestaţie. În stabulaţie, fermierii au posibilitatea să asigure raţii complet echilibrate din punct de vedere nutriţional. De aceea, se vor putea evita situaţiile-limită de subalimentaţie, scopul final al fermierului fiind obţinerea de producţii performante, adică un număr mare de iezi, dar şi o producţie mare de lapte. O furajare deficitară poate avea efecte negative, dintre care putem aminti: greutatea scăzută a iezilor la fătare, mortalitate ridicată la fătare (la caprele primipare sau la caprele cu gestaţie multiplă), reducerea la limită a rezervelor de grăsime la caprele gestante cu influenţe negative asupra producţiei de lapte şi, nu în ultimul rând, apariţia toxinemiei de gestaţie la caprele cele mai productive.

Principalele simptome ale toxinemiei de gestaţie sunt:
• caprele sunt apatice
• lipsa apetitului şi anorexie totală
• miros acetonic al respiraţiei şi al urinei
• ligamentele sacro-iliace flasce
• deplasare dificilă, tremurături, pierderea echilibrului, edeme la nivelul membrelor, pierderea vederii Mortalitatea poate surveni în maximum 7 zile de la apariţia simptomelor dacă nu se iau măsuri imediate de schimbare a raţiilor furajere. În această situaţie, când consumul voluntar de furaje scade, este recomandată administrarea furajelor concentrate sub formă de granule, deoarece asigură aportul necesar de substanţe minerale şi vitamine, energie, în acelaşi timp cu administrarea de fânuri de foarte bună calitate, care înlocuiesc furajele grosiere şi pe cele de volum.

Adăparea caprelor necesită, de asemenea, atenţia fermierilor. Caprele nu sunt mari consumatoare de apă, în schimb aceasta trebuie asigurată la discreţie şi de bună calitate, atât iarna, când furajarea este predominant uscată, cât şi vara, când temperaturile sunt ridicate. Necesarul de apă depinde de cantitatea de materie uscată consumată, de natura şi compoziţia raţiei furajere, de temperatura mediului înconjurător, dar şi de starea fiziologică a animalelor. În general, consumul de apă este de 3,5 litri/1 kg substanţă uscată consumată. Neadministrarea apei o perioadă îndelungată duce la deshidratarea organismului, reducerea metabolismul şi creşterea temperaturii corporale. Reducerea cantităţii de apă determină scăderea consumului de substanţă uscată (măreşte digestibilitatea), încetineşte viteza de trecere a alimentelor prin tubul digestiv şi, în final, materiile fecale sunt mult mai uscate decât în mod normal. Adăparea corectă se face de două ori pe zi iarna, iar vara de 3 ori pe zi, cu specificarea ca în zilele caniculare caprele să aibă la dispozitie apă pe tot parcursul zilei. Trebuie evitate, de asemenea, situaţiile când apa este prea rece (iarna) sau caprele sunt înfierbântate sau gestante. De aceea, pentru a obţine performanţele dorite, este necesar să respectăm câteva reguli de bază în ceea ce priveşte furajarea, dar nu trebuie neglijată nici urmărirea zilnică şi riguroasă a efectivului de capre.

Claudia IŞTOC