Alocarea financiară privind realizarea de îmbunătăţiri funciare din cadrul PNRR

Clubul Fermierilor Români îşi exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în luna aprilie către autorităţile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătăţiri funciare la nivel naţional, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naţionale post-COVID-19.

Finanţarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare şi extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel naţional (inclusiv irigaţii, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condiţiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea şi creşterea rezilienţei în agricultură, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicărilor şi clarificărilor făcute de reprezentanţi din Direcţiile Generale ale Comisiei Europene şi ai unor organizaţii europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct şi conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materie primă brută.

„În contextul discuţiilor recente privind neeligibilitatea finanţării irigaţiilor prin PNRR, reprezentanţii de la Bruxelles ai asociaţiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atât de mare asupra rezilienţei şi relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii şi experţii Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanţării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanţă strategică pentru agricultură şi mediu, precum şi elemente de susţinere în ceea ce priveşte contribuţia acestui program la creşterea rezilienţei fermelor din România şi relansarea economică a activităţii în sectorul agricol şi nu numai“, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (coordonator Program de Redresare şi Rezilienţă) şi domnul Maarten Verwey (director general al DG Afaceri Economice şi Financiare), se evidenţiază clar direcţiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producţie pentru fermieri, îmbunătăţirea gestionării solului şi a calităţii apei, reducerea utilizării îngrăşămintelor, pesticidelor şi emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), îmbunătăţirea biodiversităţii şi crearea unui mediu mai sănătos. Îmbunătăţirea calităţii solului, reducerea costurilor de producţie pentru fermieri, diminuarea substanţelor chimice utilizate în agricultură şi dezvoltarea biodiversităţii sunt acţiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigaţii performante, adaptate nevoilor secolului al XXI-lea şi prin investiţii în amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare şi drenaj.

„În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătăţirilor funciare şi mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiţii adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura şi dezvoltarea economică a zonelor rurale“, subliniază Florian Ciolacu.

Spania a propus, în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, o reformă la nivelul unor direcţii strategice, precum: 
(I) agenda urbană şi rurală, lupta împotriva depopulării rurale şi dezvoltarea agricolă;
(II) infrastructuri şi ecosisteme rezistente etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiţii enumerăm infrastructura şi ecosisteme rezistente - 12,2% şi agenda urbană şi rurală, lupta împotriva depopulării rurale şi dezvoltarea agricolă - 16%. Practic, Spania urmăreşte dezvoltarea economică a ţării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spaţiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce priveşte Grecia, această ţară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă cinci piloni importanţi, după cum urmează:
(I) digitalizare,
(II) practici prietenoase cu mediul şi zona agricolă şi neagricolă,
(III) extroversiune,
(IV) fuziuni şi achiziţii pentru scalarea afacerilor,
(V) inovaţie şi cercetare. Practic, se urmăreşte dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta şi afaceri cu caracter neagricol la nivelul spaţiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare şi inovaţie, cât şi scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime şi a turismului.

În cazul Germaniei, una dintre ţările cele mai dezvoltate la nivelul spaţiului comunitar, situaţia schimbărilor climatice, a investiţiei în infrastructură şi a tranziţiei verzi au fost considerante de o importanţă strategică la nivel naţional, aspect care se regăseşte şi în structurarea pilonilor Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, după cum urmează:
(I) politica climatică şi tranziţia energetică,
(II) digitalizarea economiei şi a infrastructurii,
(III) digitalizarea educaţiei, (IV) consolidarea incluziunii sociale,
(V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii,  
(VI) administraţia publică modernă şi reducerea barierelor în calea investiţiilor. Practic, direcţia acestei ţări vizează investiţii în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depăşirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate. 

​Franţa, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în trei mari direcţii: 
(I) ecologie - 30 miliarde euro,
(II) competitivitate - 34 miliarde euro şi
(III) coeziune - 36 miliarde euro.

În acest sens, observăm că, deşi deţine o infrastructură dezvoltată şi adaptată nevoilor secolului al XXI-lea la nivelul agriculturii, această ţară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanţare către sectoare precum infrastructură şi mobilitate verde, tehnologie verde, tranziţia agricolă către zona ecologică, economie circulară şi biodiversitate. Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunăţiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanţări europene.

Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, există o definire clară privind recomandările unor investiţii care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice şi a celor de mediu. În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmăreşte prin investiţia în infrastructura la nivel naţional a principalelor canale de irigaţii oferirea către fermier a posibilităţii extinderii în cadrul propriei exploataţii a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătăţirea calităţii solului, reducerea costurilor de producţie pentru fermieri, diminuarea substanţelor chimice utilizate în agricultură şi dezvoltarea biodiversităţii. Acţiunea acestor sisteme de irigaţii la nivel de fermier va fi condiţionată de existenţa unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziţia autorităţilor elemente de analiză a riscului şi argumente privind importanţa creşterii competitivităţii agriculturii româneşti prin modernizarea şi extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susţin necesitatea, oportunitatea şi beneficiile asigurării finanţării în cadrul PNRR a îmbunătăţirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susţine agricultura performantă din România.