Alternanța sistemului de prelucrare a solului

​Marian Popa este un fermier din județul Teleorman care exploatează o suprafață agricolă de 1.500 ha. Societatea pe care o administrează – Polirom Prod a fost înființată în anul 2000 și terenurile sale se află pe raza localității Siliștea.

​„De 42 de ani lucrez în același loc. Aici am lucrat în sistemul de stat și acum în cel privat. Cunosc foarte bine solul pe care îl am în exploatație și știu ce sisteme de lucrare a solului se potrivesc cel mai bine în ferma mea. Am auzit multe păreri cu privire la tehnologia de lucrări minime ale solului și am pus-o în practică pentru că sunt adeptul noului – toate firmele mi-au trecut pragul atunci când au dorit să promoveze un produs pe care îl aveau în portofoliu deoarece sunt deschis la introducerea tehnologiilor noi în agricultură.
Solul din ferma mea este unul greu, un preluvosol, cu un conținut ridicat în argilă și care se tasează cu ușurință. Aș putea spune că se tasează chiar și atunci când îl privești. Dacă vine o ploaie de o intensitate mai mare – și mi s-a întâmplat în urmă cu 4 ani când au căzut de 200 l/mp, solul se tasează și apa nu se mai acumulează în sol, ci se scurge. Când au venit aceste precipitații tocmai terminasem de semănat rapița și tot câmpul spuneai că este Dunăre, atât de multă apă era pe teren. Pentru mine asolamentul este sfânt. Îl am pe cinci ani și este făcut încă din vremea regimului comunist și îl respect cu sfințenie. Am două sole cu grâu, una cu porumb, una cu floarea-soarelui și una cu rapiță. Întotdeauna floarea soarelui urmează după porumb și la aceste culturi se ară. La celelalte culturi, respectiv rapiță și grâu, se practică sistemul de lucrări minime, fără arătură. Unii fermieri nu respectă asolamentul, am văzut că seamănă rapiță după grâu și tot așa, iar acum grâul în cultură nu îți mai dai seama ce este, spui că este ovăzcior, atât de mult s-au înmulțit gramineele în solele respective.
 
Pentru a alege un anumit sistem de prelucrare a solului, trebuie să ținem seama de factorul apa. Acesta este cel care ne limitează și variază de la un an la altul și noi, fermierii, trebuie să intuim și să știm ce lucrări să facem în funcție de cantitatea de apă pe care o avem în sol și de momentul ales pentru a efectua lucrările. Din punctul meu de vedere, pe solurile din ferma mea, momentul de efectuare a lucrărilor este foarte important. Dacă pierzi momentul favorabil, nu mai poți prelucra terenul deoarece devine tare precum betonul, iar dacă faci lucrările mai devreme și cu utilaje care nu răstoarnă brazda, faci niște dâre mari în sol și nu rezultă o lucrare corespunzătoare. Consider că trebuie o alternanță a modului în care prelucrăm solul și eu asta practic. În cei 5 ani, doi ani se ară, pentru culturile de floarea-soarelui și porumb, iar în ceilalți trei ani terenul se pregătește în sistemul de lucrări minime.
Nu mă interesează să fac producții maxime, ci să fiu rentabil, și consider că sunt un bun manager dacă după 23 de ani de când lucrez în sistem privat ferma a ajuns la nivelul actual de dezvoltare.
Nu urmăresc, de exemplu, producții la grâu de 10 tone/ha, ci să realizez an de an recolte cuprinse între 6 și 7 t/ha. Producțiile le realizez în sistem neirigat însă intenționez să găsesc soluții pentru a putea introduce sistemele de irigații în fermă”, a spus fermierul.
Fermierul dispune de un parc de mașini și utilaje performant, în care se regăsește marca John Deere, atât la tractoare, cât și la combine (modelele S 680 și S 780). De asemenea, lucrările fitosanitare dar și cele de fertilizare le poate efectua cu sprayerul autopropulsat JD R4030.
„Cu această mașină am reușit performanța de a fertiliza 1.000 ha în 24 de ore”, a spus Popa.
Structura practicată în exploatație include: loturi semincere de grâu, cultura de porumb, floarea-soarelui și de rapiță.
În privința depozițării, societatea are o capacitate de stocare în silozuri de cca 8.000 tone, cu posibilitatea de extindere la 16.000 tone.
 
Ana Ioniță