Alternative inovative pentru managementul riscurilor agropedoclimatice

_Vineri, 3 decembrie a.c., a avut loc în Sala Aula Magna, aparținând Academiei de Știinte Economice (ASE) din București, workshop-ul „Cercetări și extensie privind managementul riscurilor agropedoclimatice prin derivate pe factori climatici”.

---

_Organizatorii acestei manifestări științifice au fost ASE București, prin Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia Română, prin Institutul de Economie Agrară, Academia de Știinte Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”, prin Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, și Administrația Națională de Meteorologie București.

Comitetul de organizare a cuprins personalități ale vieții științifice economice românești și a beneficiat de susținerea Guvernului României, prin Schema Competitivă de Granturi, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare, Thomson Reuters și a Bursei Române de Mărfuri.

Finanțatorul acestui proiect a fost Banca Mondială și Guvernul României, prin Schema Competitivă de Granturi (SCG), iar directorul de proiect a fost prof. univ. dr. Silviu Neguț.

Scopul acestui proiect a fost lansarea de alternative inovative pentru managementul riscurilor agropedoclimatice, prin crearea unor portofolii de indici agropedoclimatici și realizarea unei platforme-pilot pentru utilizarea acestora.

Ca obiective specifice ale proiectului amintim: identificarea contextului general privind schimbările climatice și a impactului acestora asupra sectorului agricol vegetal; crearea, evaluarea și testarea portofoliului de indici agropedoclimatici; dezvoltarea unei platforme-pilot de tip simulator, în vederea tranzacționării contractelor pe indici agropedoclimatici și promovarea soluțiilor alternative de transfer al riscurilor agropedoclimatice.

Prezidiul care a coordonat întrega desfășurarea a workshop-ului a fost compus din: Silviu Neguț, decan al Facultății de Relații Economice Internaționale; Cătălin Dărășteanu, director adjunct MAKIS; Ion Stancu, prorector al ASE; Dan Bălteanu, director al Institutului de Geografie al Academiei Române; Ion Sandu, director al Administrației Națională de Meteorologie.

În cuvântul de deschidere a lucrărilor și dezbaterilor, Silviu Neguț a prezentat proiectul ca o lansare de inițiative privind analiza și evoluția factorilor climatici, influența acestora asupra fenomenului economic, în special pentru activitatea din agricultură. Proiectul este atipic, este un concept ambițios, iar raportarea finală este o noutate. De asemenea, proiectul a avut patru etape, care s-au îndeplinit integral, și anume: depistarea factorilor climatici (1), evaluarea actuală a factorilor climatici (2), dezvoltarea unei platforme-pilot (3) și diseminarea rezultatelor și promovarea soluțiilor (4).

Cătalin Dărășteanu a considerat acest proiect ca fiind un proiect de pionierat, un proiect care și-a atins obiectivele și care poate constitui o alternativă pentru agricultura României. În condițiile în care, începând cu anul 2011, nu se vor mai acorda subvenții pentru calamitățile din agricultură (mai ales secetă), asigurătorii trebuie să preia din acest proiect soluțiile propuse de specialiștii care au lucrat la definitivarea rezultatelor de cercetare specifică.

Dan Bălteanu a considerat că proiectul se încadrează în contextul de cercetare interdisciplinară pentru factorii de mediu; el are o anumită tradiție și încearcă să combine elementele știintelor meteorologice cu știintele economice. Proiectul poate furniza anumite metode de agricultură sustenabilă și poate da soluții pentru aplicativitatea directă în agricultură.

În cuvântul său, Ion Sandu a făcut o trecere în revistă a principalilor factori meteorologici studiați în cadrul proiectului și a insistat asupra existenței schimbărilor climatice, ca fenomene contemporane. Paleta întreagă de fenomene anormale se desfășoară chiar în perioada actuală, când în nordul țării se înregistrază precipitații sub formă de zăpadă, iar în sudul țării cad cantități mari de precipitații. De aceea, este necesar să avem un management
al riscurilor din agricultură, datorate manifestărilor elementelor climatice. De asemenea, domnia sa a insistat pe necesitatea intensificării activității de diseminare a rezultatelor proiectului, dar și a tuturor informațiilor agrometeorologice furnizate de către ANM. În acest sens, a fost prezentată ultima carte aparută sub semnătura autorilor Ion Sandu, Elena Mateescu și Victor Viorel Vătămanu, care se referă la schimbările climatice din România și la efectele asupra agriculturii românești. În același context, Silviu Neguț a insistat asupra continuării prezentării de prognoze meteorologice și agrometeorologice, deoarece s-a dovedit, cu claritate, corectitudinea acestora.

Camelia Gavrilescu a considerat acest proiect ca o idee inovatoare pentru fermierul român, care, dacă dorește să aibă performanță, trebuie să țină seama de recomandările ce rezultă din acest proiect. Totodată, a sosit momentul în care eficiența economică agricolă este dependentă, într-o masură din ce în ce mai mare, de fenomenele meteorologice extreme. Pe
lângă acest aspect, domnia sa a apreciat conlucrarea foarte bună în cadrul echipei care a realizat acest proiect.

În cadrul primul panel, „Riscuri agropedoclimatice”, au prezentat rezultatele cercetării Elena Mateescu, din partea ANM București, și Gheorghe Hurduzeu, din partea Facultății de Relații Economice Internaționale. În lucrarea sa, intitulată „Efectele schimbărilor climatice asupra sectorului agricol vegetal în Regiunea 2 de dezvoltare (SE)”, Elena Mateescu a făcut o amplă și riguroasă prezentare a acțiunii principalilor factori meteorologici, temperatură și precipitații în regiunea studiată. Graficele și modelele prezentate au permis înțelegerea corectă a importanței ce trebuie acordată efectului acestor factori climatici și mai ales asupra fenomenului economic. Aceste date științifice au permis ca următoarea prelegere susținută de Gheorghe Hurmuzeu, intitulată „Metode de gestiune a riscurilor agropedoclimatice prin alternative de transfer” să puncteze direct și precis asupra fenomenelor economice ce derivă din acest studiu-proiect.

Cel de-al doilea panel a fost susținut de Cristian Kevorchian și de Radu Lupu, profesor la ASE, care au arătat concret beneficiile pe care le poate avea un fermier dacă respectă pașii propuși în concluziile proiectului. Cristian Kevorchian a insistat asupra triadei risc-indice-preț, toate acestea fiind studiate și apreciate în prețul produsului ce se vinde pe piață. Radu Lupu a prezentat configurarea platformei propuse, mai precis o bursă virtuală, care are ca scop educarea posibililor beneficiari, mai bine zis, a fermierilor români. Totodată, a fost prezentat și ghidul de utilizare a bursei electronice futures pe indici de factori climatici.

Luările de cuvânt, discuțiile purtate și concluziile desprinse în cadrul acestei manifestări au demonstrat justețea gândirii și concepției acestui proiect, rezultatul muncii în echipă și realizările interdisciplinare coordonate, pentru o mai bună alegere ce urmează a fi făcută de către fermierii români, ținând cont de efectele factorilor climatici specifici zonei studiate.

Victor VĂTĂMANU