Am putea avea o contribuție mai mare în sectorul agricol european

​Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al Asociației Producătorilor de Porumb din România, consideră că țara noastră poate să crească producția agricolă și să contribuie la diminuarea dependenței de proteină vegetală a Uniunii Europene provenită din țări terțe dacă fermierii sunt sprijiniți mai mult și au acces la inovație.

​„România este și poate să fie un furnizor stabil de securitate alimentară cu condiția să fie ajutată să facă asta. România are producții agricole mari și este unul dintre jucătorii mari, însă randamentele sunt foarte volatile și sunt, în genere, mici. La cultura de porumb randamentul mediu pe ultimul deceniu a fost de sub 5 t/ha, comparativ cu 11 t/ha cât obține Spania care produce numai în sistem irigat sau de 9 t/ha cât are Franța sau de 6,5 t/ha cât realizează Polonia.
România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, însă și aici randamentele sunt mai mici. De exemplu, producția este cu cel puțin 800 kg/ha mai mică decât cea obținută de Franța. Să nu uităm că România este un mare producător de proteină vegetală și un potențial jucător din ce în ce mai important în furnizarea de soia, dar și de alte culturi leguminoase, precum mazăre și fasole - cu condiția să putem aplica mixul tehnologic adecvat pentru aceste culturi. România are un anumit specific și se confruntă cu o presiune mare a bolilor și dăunătorilor iar fără irigații sau un mix tehnologic adecvat, fără tratamente fitosanitare, nu poate să crească foarte mult producția de leguminoase. Vorbim de ani de zile de planul UE de a reduce dependența de proteină vegetală provenită din surse externe, din America de Nord și America de Sud, și puține state membre își pot crește producția de proteină vegetală, iar România se numără printre acestea. Putem contribui semnificativ la micșorarea deficitului uriaș pe care îl are Uniunea Europeană”, a afirmat Cionga în cadrul conferinței online „Turbulențe în agribusiness”, organizată cu ocazia celei de-a treia ediție a Agribusiness 4.0.
Reprezentantul asociației a amintit dificultățile pe care agricultorii le întâmpină în activitatea de producție, multe dintre acestea fiind generate de „escaladarea fără precedent a costurilor de producție”. Prețurile la inputurile agricole au crescut foarte mult, iar la îngrășămintele chimice au crescut cu 230%. În acest context, presiunea pe sectorul agricol este crescută și strategia Farm to Fork, care prevede reducerea utilizării de pesticide, fertilizanți etc, vine să suplimenteze această presiune. „Ar trebui sa ne punem întrebarea dacă merită să ajungem într-un punct critic, în care să avem de ales între securitatea alimentară a populației Europei și protejarea mediului. Fermierii își schimbă în fiecare zi practicile agronomice pentru a deveni mai durabile, dar implementarea acestor măsuri ar trebui să se realizeze într-un calendar realist, astfel încât fermierii să poată produce în continuare. Ar trebui să fim mult mai flexibili și mai deschiși la calendarul de implementare, poate chiar să regândim strategia Farm to Fork și tințele cantitative. România are un consum care se situează la cca o treime din media europeană atât la pesticide, cât și la îngrășăminte chimice. Dacă vrem să mergem pe calea reducerii ar trebui să ne gândim că vor fi afectate exact fermele care furnizează securitatea alimentară, care ajung cu producția pe piață. Impactul poate să fie mult mai mare dacă aplicăm în mod mecanic o înjumătățire a acestor cantități.”
Potrivit directorului pentru afaceri extrene al APPR, fermierii au nevoie de irigații și lichidități pentru a continua să producă hrană. „Apreciem măsurile de intervenții la nivelul OUAI-lor și a fermelor, dar nu sunt suficiente fonduri pentru infrastructura principală.”
Pentru a sprijini fermierii europeni, Comisia Europeană a anunțat un pachet de măsuri.
„Se vorbește despre o injecție de lichidate în piață, despre un pachet de 500 milioane euro, care poate fi chiar triplat prin contribuțiile statelor membre, pentru a ajuta producătorii agricoli cei mai vulnerabili. Totodată, se discută despre acordarea unor avansuri mai rapide din plățile directe și chiar de o regândire a strategiei pentru sectorul de îngrășăminte pentru a tempera prețurile. Fermierii europeni au cerut Comisiei Europene în mod repetat și eliminarea taxelor antidumping. De asemenea, au cerut acces la tehnologie. Din păcate se vorbește în teorie despre promovarea accesului la inovație și inovare în Europa dar, de fapt, se scot molecule sigure de pe piață și nu sunt permise noile tehnici de editare genetică care sunt sigure și precise”, a susținut Cionga reprezentant APPR.
 
Ana Ioniță