Ambalarea în hârtie: alegere rațională de mediu sau opțiunea emoțională a consumatorului?

​Unele supermarketuri susțin această alegere 100%, altele parțial, iar altele încă stau departe de concept: pungile de hârtie. Sectorul comerțului cu amănuntul, lumea ambalajelor și decidenții politici se luptă cu alegerea: ”hârtie sau plastic?” Hârtia pare să aibă un impuls de moment, dar va domina cu adevărat rafturile în zece ani? Furnizorii de hârtie, producătorii de mașini de ambalat și ambalatorii (de cartofi) occidentali dezbat intens acest lucru.

Văzute pe întregul ciclu, nu este atât de clar dacă ambalajele din hârtie sunt mai ecologice decât cele din plastic. Iar acest aspect de mediu ar trebui să fie forța motrice în alegerea hârtiei. Dar cine decide? , întreabă Pieter Boekhout într-un articol publicat de freshplaza.com. Un sondaj realizat în rândul companiilor de ambalare arată că sectoarele de vânzare cu amănuntul fac presiuni pentru hârtie. Nu pentru că autoritățile (în afară de Franța, unde s-a decis deja acest lucru de către guvern) îi forțează, sau datorită cercetărilor independente. Aceste sectoare iau în considerare opinia consumatorilor. Dar ce au de spus partenerii de pe tot lanțul, despre motivul pentru care aleg sau nu hârtia și care sunt experiențele lor? Lăsând deoparte problemele de mediu, companiile de ambalare văd câteva dezavantaje generale ale pungilor de hârtie: costă dublu (sau mai mult); nu există suficientă materie primă disponibilă pentru a trece în întregime la hârtie; nu este la fel de rezistentă ca plasticul și nu rulează la fel de bine prin mașinile de ambalat. Pe de altă parte, există avantaje majore: cartofii, la care face referire în articol (sau alte produse) nu mai sunt expuse la lumină, iar hârtia are o valoare de marketing substanțial mai mare.
 
De pildă angrosistul olandez de cartofi și legume, Molenaar Aardappelen en Groenten Groothandel, furnizează cartofi în ambalaje de hârtie din 2016. „Am vrut să inovăm și, la acea vreme, apelul de a elimina plasticul era din ce în ce mai puternic”, spune reprezentantul companiei, ”cererea a crescut treptat și suntem destul de mândri de asta. În mare parte, comercianții mici de legume sunt cei care transportă produsele ambalate. Vor să se distingă de supermarketuri.”
O altă companie olandeză, Greydanus Aardappelgroothandel, are de câțiva ani în gamă saci de hârtie de 800 g. „Folosim aceste pungi în mod special pentru cartofii mai mici din segmentul exclusiv”, spune managerul. Cu toate acestea, cea mai mare parte a aprovizionării lor constă în cantități mai mari în ambalaje din plastic, pentru că nu există nici o cerere imediată pentru pungi de hârtie. Plasticul este mai ieftin și rulează mai bine în mașini, compania lucrând cu plastic reciclabil de aproximativ 15 ani.

Retailerii belgieni au introdus ambalajele din hârtie pentru fructe și legume înaintea celor din Țările de Jos. Chiar și acum, Belgia are o aprovizionare semnificativ mai mare. Compania Semoulin Packaging furnizează pungi și rulouri de hârtie prefabricate pentru diverse sectoare, inclusiv mai multe fabrici de ambalare a cartofilor și legumelor. „Sacii cu ferestre din plasă sunt foarte căutați, nu numai pentru cartofi, ci și pentru produse precum ceapa și morcovii. Acea fereastră asigură ventilație, iar clienții pot vedea ce cumpără. Același lucru îl fac și pungile perforate, dar mașinile noastre actuale funcționează cel mai bine și cel mai rapid pentru role de hârtie cu ferestre de plasă, 500 m/minut. De asemenea, este destul de greu să se aspire toate deșeurile de hârtie produse în procesul de perforare. Dar când va veni cererea, o vom prelua.”, afirmă directorul belgian. În Belgia, ambalajele din hârtie pot conține 15% material fără hârtie și pot fi în continuare considerate reciclabile. În Olanda, este permis doar 5%. Dar, la ambalajele cu fibre de celuloză, cerneală și acoperire pentru a sigila punga, se depășește rapid acel 5%. Așa că, în final, au optat pentru pungi perforate, care susțin bine greutăți de până la 2,5 kg. „Mai mult de atât, devine complicat. Până la urmă, cartofii cad de la o înălțime destul de mare, iar apoi ambalajul trebuie să țină. Nu plasa sau găurile sunt o problemă, căci hârtia are o anumită grosime; sunt cusăturile care se pot rupe”, explică managerul fabricii din Belgia. El mai spune că în primul rând  produsele bio care sunt ambalate în hârtie au o marjă mai bună și se poate compensa mai bine prețul mai mare al hârtiei. Pe lângă prețul de cost, care a crescut brusc de când a izbucnit pandemia, termenele de livrare sunt cea mai mare provocare a sectorului”
VDH Concept, o companie belgiană care imprimă și decupează rulouri de hârtie, are o cerere mai mare de hârtie din toată Europa în fiecare zi. Standardele europene se îndreaptă către materie primă de ambalare din hârtie cu cun conținut de 95% hârtie, explică Jan Lode. „Lucrăm cu perforații, deoarece presupunem că monomaterialul va fi norma în câțiva ani. Asta înseamnă că nu veți mai putea include o fereastră de plasă, ci doar stratul care face ambalajul mai sigur pentru alimente și îl sigilează.
 
În Olanda, specialistul în cartofi, Michiel Meijering de la Landjuweel este încă indecis. „Hârtia pare o opțiune bună, poate durabilă, pe termen scurt, dar principalul obiectiv al pregătirii noastre pentru investiții este pe tehnici de ambalare care să reziste în timp.” Pe termen lung olandezul crede în plastic. „Hârtia poate fi reciclată de cel mult, de șapte ori. Așa că deseori este nevoie de materie primă brută nouă. Ar trebui să plantați milioane de copaci dacă întreaga industrie a ambalajelor s-ar concentra pe hârtie. Aceasta va deveni, probabil, o problemă mai mare pe termen lung. Pe de altă parte, dacă perfecționăm în continuare procesul de producție la plastic și reglementările care îl susțin, putem continua să-l reciclăm pe termen nelimitat. Lumea are deja atât de mult plastic încât aprovizionarea cu materii prime reciclate este garantată. Chiar și acum, plasticul câștigă în argumente, mai ales în Țările de Jos. Sunt în mare parte produse locale, de specialitate și organice care sunt ambalate în hârtie. Plasticul este mai ieftin, oferă valoare adăugată în termeni de valabilitate și permite o rată de producție mai mare pentru ambalaje. În ceea ce privește diferența de preț, oamenii devin treptat mai dispuși să plătească mai mult pentru produse durabile. Hârtia ar trebui să crească ușor, motiv pentru care ne uităm la modul în care ne putem ajusta mașinile existente. Vrem o soluție flexibilă”.

Olandezii de la Paardekooper furnizează ambalaje de cartofi din hârtie stratificată de la producătorul german de hârtie, Cartomat. ”Hârtia rezistentă la umezeală, cu siguranță este o necesitate pentru cartofi și ceapă, este întărită mecanic, nu chimic. Dar, din motive de siguranță alimentară, folosesc doar hârtie virgină, hârtia reciclată ar putea veni de oriunde. Această piață este acum în creștere, dar nu la cererea ambalatorilor. Retailerii sunt cei care solicită în mod explicit acest produs, datorită experienței consumatorului. Plasticul are o imagine negativă, dar unele produse din fructe și legume trebuie ambalate în plastic pentru a preveni risipa alimentară. Doar că toți trebuie să-l folosim într-o manieră bună la sfârșitul ciclului. De asemenea, producția de hârtie emite mult CO2 și, deoarece fibrele ei se tot scurtează, nu este reciclabilă la nesfârșit”. 80% din materialul de ambalare care se furnizează la olandezi, este încă legat de plastic. Produsul principal este hârtia de 100 g pentru pachete de 2,5 kg. Hârtia nu poate fi prea groasă, deoarece acționează ca o barieră termică pentru bara de etanșare, în timp ce plasticul, cere doar de temperatură minimă pentru a sigila punga.
 
De asemenea, livrarea hârtiei durează mai mult decât plasticul. Deci, trebuie să păstrat un stoc mai mare. Dar nu se poate face asta pe termen lung, deoarece clienții ar putea dori să schimbe ceva în ceea ce privește designul ambalajului. Și hârtia este într-adevăr mai ecologică? Compania olandeză a făcut cercetări specifice pentru a compara pungi de hârtie de 2,5 kg, PE și PE ecologic. ”Pe baza acelui proiect Circopack realizat cu UGent, am concluzionat incontestabil că ambalajele din hârtie pentru cartofi de 2,5 kg afectează mai mult mediul decât PE și PE bio. De reținut că acest lucru este specific ambalajelor pentru cartofi de 2,5 kg și nu trebuie generalizat la alte produse sau clase de greutate.”
 
Jan Strijbos, director de vânzări la Rovema Benelux, un producător de mașini de ambalat, este de acord că problemele de ambalare se datorează în egală măsură tehnologiei și materialelor. El spune că, deoarece hârtia netedă alunecă ușor prin mașini, constructorii preferă să găsească soluții pentru rolele perforate. Comercianții cu amănuntul și cumpărătorii preferă o pungă cu fereastră plasă datorită rezistenței sale și a vizibilității bune a produsului, dar el subliniază că hârtia este, fără îndoială, mai puțin robustă decât plasticul. „Și cu cât hârtia este mai groasă și mai puternică, cu atât mașina trebuie să lucreze mai mult.” „Mulți cred că hârtia este mai bună pentru mediu. Cu toate acestea, având în vedere impactul de-a lungul lanțului, sunt convins că pungile perforate din PE au rezultate mai bune. La urma urmei, trebuie să produci și hârtie, iar umplerea lor consumă de obicei mult mai multă energie decât umplerea plasticului. Dar este vorba despre percepție: plasticul a devenit inamicul public nr. 1.”

„O pungă de plastic de 2,5 kg pentru cartofi costă în jur de 0,05 euro; cele de hârtie costă de cel puțin 2,5 până la trei ori mai mult. Fiecare procesator de fructe și legume sau ambalator care furnizează hârtie se confruntă cu acel preț de cost. Clienții nu vor rambursa niciodată integral acest lucru, împreună cu orele de personal sporite și viteza de producție mai mică. Și cât de durabilă este cu adevărat hârtia? De câți litri de apă aveți nevoie pentru a o prepara? Și ce substanțe chimice să fie albită? Totul sună frumos, dar boom-ul vine din perspectiva consumatorului. Din moment ce facem acest lucru de mult mai mult timp, oamenii reciclează mai repede hârtia decât plasticul”, concluzionează cei de la Sarco.
 
Unde va fi sectorul peste zece ani?
„Hârtia va rămâne, fără îndoială, mult mai scumpă decât plasticul și mă îndoiesc că sectorul va deveni mult mai entuziast. Hârtia este, de asemenea, pur și simplu un material greu de ambalat. Mă aștept ca în peisajul supermarketurilor olandeze, unde prețul dictează, să rămână la 80% film PE", spune Mark van der Kamp de la Sarco. „Hârtia nu va domina, deși depinde mult de legislația europeană în ceea ce privește ambalajele”, cred olandezii de la Paardekooper. Managerul Belgian de la Semoulin este de părere că: „tendința în Europa este din ce în ce mai puțin plastic. Sacii de transport trebuie să dispară până în 2025, iar această tendință va continua. Cred că mai multe țări vor urma Franța în interzicerea plasticului pentru fructe și legume cu o greutate mai mică de 1,5 kg. Dar cred, de asemenea, că guvernele ar trebui să folosească granturi pentru a încuraja schimbarea, astfel încât pungile de hârtie, pentru produsele care pot fi ambalate în hârtie, să nu mai coste mai mult decât cele din plastic. Pentru că de multe ori consumatorii aleg încă cea mai ieftină soluție. Și la fel cum industria plasticului continuă să se dezvolte, văd și industria hârtiei făcând un salt de mediu, deoarece acea tehnologie nu stagnează; trebuie să avanseze”.

​Roxana Drăghici