Ameliorarea raselor de caprine

Pe plan mondial, atât în ţările dezvoltate economic, cât şi în cele în curs de dezvoltare, se recurge la valorificarea eficientă a tuturor resurselor animaliere, în special a capacităţilor productive, prin aplicarea celor mai avansate metode şi tehnologii de reproducţie, creştere, ameliorare şi exploatare. Stăm de vorbă în numărul de luna aceasta cu dna prof. univ. dr. Stela Zamfirescu despre cât de importantă este ameliorarea raselor de caprine.

---

Explicaţi-ne, vă rog, ce înseamnă ameliorarea raselor de caprine?

În general, populaţia locală de caprine prezintă o mare variabilitate genetică şi fenotipică, posedând calităţi care trebuiesc cunoscute. Ameliorarea turmei de capre se va face în funcţie de:

• tipul de caprine existent (caracteristici, performanţe, producţie)

• diferitele resurse şi condiţii de mediu în care se cresc animalele

• posibilităţile de dezvoltare (locale şi regionale) a filierei caprine (existenţa pieţei de desfacere, a surselor de aprovizionare)

• obiectivele crescătorului Ameliorarea unei populaţii de caprine nu se face doar prin ameliorarea genetică; există numeroşi factori limitatori ai productivităţii caprine care trebuie amelioraţi, cum ar fi: deficitele alimentare, condiţii proaste de microclimat şi de igienă, greşeli legate de reproducţie.

Pentru ameliorarea şeptelului caprin se folosesc metode de selecţie şi de încrucişare cum ar fi: Selecţia în turmă - constă în a repera şi a reţine în cârd animalele care posedă caracteristicile dorite, cum ar fi: conformaţie, formatul, tipul, fecunditatea, producţia de lapte, comportamentul sexual normal. Această selecţie este completată prin eliminarea de la reproducţie a animalelor purtătoare de defecte. Selecţia după ascendenţă - se realizează pentru reproducători, după performanţele pe care le-au avut părinţii lor. Selecţia după descendenţă - constă în alegerea masculilor pentru reproducţie, după producţia de lapte obţinută de fiicele lor. Animalele rezultate în urma încrucişării beneficiază de un potenţial genetic superior rasei locale.

În condiţii de mediu favorabil, încrucişarea permite accelerarea progresului genetic. La realizarea unui program de ameliorare trebuie să se ţină cont de faptul că nu toate caracteristicile se transmit în mod egal la descendenţi şi de faptul că pot exista şi corelaţii negative între caractere.

De exemplu: între cantitatea de lapte şi compoziţia lui există o corelaţie negativă. Rasa amelioratoare trebuie să fie judicios aleasă în funcţie de obiectivul de producţie propus spre a fi ameliorat (lapte, carne), în funcţie de rasa locală şi de condiţiile de mediu. Principalele tipuri de încrucişare sunt:

• Încrucişarea de absorbţie - reprezintă înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizând, generaţie după generaţie, doar genitori (masculi) din rasa B (amelioratoare). Se consideră că absorbţia a fost realizată după 4 generaţii (93,7% gene din rasa B) sau 5 generaţii (96,8%).

• Încrucişarea de ameliorare a unui anumit caracter constă în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale; se introduc astfel gene favorabile. Când asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A locală se cheamă că s-a efectuat o încrucişare de întoarcere.

• Încrucişare simplă sau de primă generaţie - se efectuează doar o singură dată. Se obţine o generaţie de metişi sau hibrizi între rasa locală A şi rasa amelioratoare B. Bazată pe acestă constatare ştiinţifică, protocolul de desezonare a reproducţiei prin lumină-întuneric, are următoarele etape:

1. Simularea zilelor lungi - ziua lungă fiind considerată cea cu mai mult de 12 ore lumină. Între 15 martie şi 1 octombrie se constituie perioada naturală de zile lungi, cu maximum în ziua solstiţiului din iunie - 16 ore. Până la 15 mai se acţionează cu perioade luminoase; s-a constatat că în cursul unei zile (24 ore) există o perioadă în care animalele sunt sensibile la lumină, numită fază fotosensibilă, situată la 16-17 ore după răsărit. Prima fracţie luminoasă, de aproximativ 3 ore, este un răsărit artificial şi are loc pe la orele 5-6, prin aprinderea luminii artificiale, până la orele 8-9, când lumina naturală devine destul de puternică. A doua fracţie luminoasă începe la 16 ore după prima, în acest caz la orele 21-22 şi durează 2 ore. Această simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie, ianuarie, februarie). Între cele două faze luminoase, caprele pot sta la lumină sau obscuritate, neavând nici o consecinţă asupra animalului.

2. Simularea zilelor scurte: noţiunea de zi scurtă implică o perioadă de lumină de mai puţin de 12 ore din 24. Cea mai scurtă zi este la solstiţiul de iarnă, la 22 decembrie, cu 8 ore de lumină din 24; se poate considera că între 1 octombrie şi 15 martie sunt zilele scurte naturale. Realizarea artificială practică a perioadei de zi scurtă implică 2 variante:

a) dacă tratamentul luminos se termină înainte de 15 martie (de exemplu, are loc în decembrie-ianuarie, până la 15 februarie) se vor întreţine în continuare caprele în adăpost sau afară, la lumină naturală, care până pe 15 martie este de zi scurtă.

b) dacă s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lungă mai târziu şi se termină după 15 martie, atunci este necesară simularea artificială a zilelor scurte, prin crearea obscurităţii adăpostului, nelăsând caprele să stea în lumină decât 8-10 ore pe zi. Acest lucru se realizează prin astuparea ferestrelor şi a lucarnelor cu folie de plastic. Deschiderea ferestrelor şi a uşilor trebuie să aibă loc între 7-16 sau 8-17, în rest adăpostul rămâne în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Dacă se respectă programul alternanţei lumină-întuneric, caprele pot fi mulse sau scoase la păşune în periada de lumină. Acelaşi tratament cu fotoperioada se aplică şi ţapilor, pentru stimularea libidoului şi a producţiei spermatice. Ţapii trebuie ţinuţi în boxă separată, dar în acelaşi adăpost cu caprele, intervenind astfel la inducerea ovulaţiei şi prin efectul mascul. După terminarea tratamentului fotoperiodic, caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, cu spermă congelată sau cu ţapii care au suportat acelaşi tratament.

Cât de importantă este ameliorarea raselor de capre în Romania?
Este foarte importantă, deoarece, indiferent de producţia obţinută, 2 kg de lapte sau 4 kg de lapte pe zi, costurile de întretinere şi furajare sunt aceleaşi. Prin urmare, profitul este mai mare dacă se acordă atenţie selecţiei şi ameliorarii caprinelor, care să dea productii maxime. Dacă este vorba de rasa Carpatină, constă în selectarea la reproducţie a caprelor care dau cel mai mult lapte, care îşi hranesc toţi iezii fătaţi, care sunt sănătoase şi care mai dau şi 2-3 iezi. Apoi, dacă vrem o producţie şi mai mare, putem să cumpărăm nişte ţapi amelioratori din rasa Alpina sau Saanen şi să ameliorăm turma, obţinând metişi Sa x Ca sau Alp x Ca, la care producţiile de lapte vor fi cu 40-50% mai mari.

Există ajutor din partea statului în acest sens?
Nu. Dar eu aş propune să se subvenţioneze numai această activitate. Ar fi mai bine să se acorde crescătorului materialul de reproducţie (ţapi sau material seminal) decât să primească 30-40 lei/capră, pe care nu-i foloseşte eficient în folosul animalului. De aceea este greu să controlezi programele de ameliorare la caprine. Mai există o problemă. Dacă fermierii şi crescătorii nu lucrează, real, cu o asociaţie, dacă nu sunt agreate asociaţiile care fac şi urmăresc aceste activităţi, progrese în activitatea de selecţie şi ameliorare nu vor fi realizate curând.

Ce le recomandaţi fermierilor care vor să facă o ameliorare a raselor de capre?
Să-şi evalueze foarte bine planul de afacere şi să acorde atenţie selectării caprinelor locale, să apeleze la asociaţiile de profil, de exemplu ANCC Caprirom, pentru a le realiza controlul producţiilor de lapte şi de carne. Nu în cele din urmă, pot cumpara ţapi din rasele amelioratoare, pentru a forma o populaţie hibridă care dă producţii mult mai mari. Există deja foarte multe ferme care deţin capre Saanen şi Alpina care pot vinde tineret caprin de reproducere. Este bine ca aceştia să cumpere tineret de 5-6 luni. El se adaptează uşor în noile locaţii.

Iulian ANDREI