Amurg, un vin rose de pe Târnave

În Podgoria Târnave, zonă în care se cultivă preponderent soiuri pentru vinuri albe seci, Veronica Chedea, cercetătoare la SCDV Blaj, vrea să extindă cultura soiului autohton de struguri roşii Amurg pentru obţinerea unui vin rose sau chiar a unui spumant rose pe viitor. Motivul? Prea puţine soiuri roşii româneşti ajung să fie vinificate şi mult mai puţine ca vinuri spumante de calitate, mai ales de pe Târnave. În plus, tendinţa generală de consum se îndreaptă către rose-uri şi spumante.

Proiectul a devenit mai cunoscut luna aceasta, când a primit premiul special al Star Performing, în cadrul programului TalentA organizat de compania Corteva şi dedicat femeilor din agricultură.

De ce Amurg?

Amurg este un soi omologat prin anii ’90, dar care a fost păstrat doar în colecţia staţiunii. Boabele au o culoare neagră-albăstruie, acoperite de pruină, iar pulpa este verzuie, zemoasă, cu o foarte uşoară aromă fructată şi gust plăcut dulce acrişor. Producţia este între 13-20 t/ha şi strugurele poate acumula 175-200 g/l zaharuri, cu o aciditate de 4,5-5,5 g/l H2SO4. Vinul obţinut ajunge la o tărie alcoolică medie de 10,5-11,6 vol. %, chiar şi 12%. Ceea ce mai trebuie reţinut despre acest soi, pe lângă faptul că este o raritate în zona de unde provine, este toleranţa sa deosebită la bolile criptogamice şi la condiţiile de iernare. La staţiune s-au obţinut experimental 20-30 de litri de vin din Amurg. Vinul rezultat este sec şi are certificare DOC-CMD (denumire de origine controlată, cules la maturitate deplină). Culoarea este roşie-bordo, nu foarte tinctorial, nu atât de taninos ca altele din aceeaşi categorie, deci mai uşor de consumat. Este un soi bine adaptat Podgoriei Târnave sau zonelor mai nordice chiar, unde Veronica Chedea spune că mai sunt suprafeţe mici.

„Vrem să aprofundăm cercetarea pe acest soi roşu, să vedem cum evoluează atât viţa, cât şi vinul, în funcţie de microclimat. Trebuie studiat şi din punct de vedere al marketingului. În plus, din perspectiva sustenabilităţii, este un soi care se comportă foarte bine pentru că este rezistent la boli şi dăunători, ceea ce reduce mult impactul energetic şi al substanţelor de protecţie a plantelor. Ar putea fi folosit chiar în culturi ecologice“, a explicat Veronica Chedea. Momentan proiectul său prevede plantarea a 5.000 mp deoarece nu există suficient material săditor. Din păcate, a mai avut o încercare cu un proiect de extindere în cultură a acestui soi, dar nu a primit finanţare pentru plantaţia pe care a dorit să o doteze cu staţie meteo şi senzori. „Eu, ca cercetător, încerc diverse nişe, pentru a o alege pe cea mai bună. Până la urmă avem aceste soiuri, această zestre pe care trebuie să o scoatem la lumină. Dar pentru a-l promova, eu trebuie să am vinul, şi unul bun care să demonstreze viticultorilor că merită să investească în el. Pe de altă parte, am nevoie de o echipă care să creadă în ceea ce facem, iar proiectele să fie bine finanţate“, a adăugat cercetătoarea Veronica Chedea de la SCDV Blaj.

Roxana DRĂGHICI