Apa - una dintre cele mai mari provocări globale actuale şi viitoare

Apa - una dintre cele mai mari provocări globale actuale şi viitoare

Avem nevoie de alimente şi avem nevoie de apă dulce pentru a ne produce alimentele!

Odată cu creşterea cererii de apă pentru activităţile umane, pe de o parte, şi cu manifestarea schimbărilor climatice, pe de altă parte, multe regiuni, în special cele sudice, întâmpină dificultăţi în încercarea de a găsi suficiente rezerve de apă dulce pentru acoperirea nevoilor proprii. Specialiştii în domeniu trag un semnal de alarmă asupra necesităţii de a proteja cantitativ şi calitativ resursele globale de apă, ţinând cont de faptul că:

• 2,1 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă sigură;
• până în anul 2050 se estimeză că populaţia mondială va creşte cu încă două miliarde de oameni, iar necesarul de apă al planetei va fi cu 30% mai mare decât în prezent;
• aproximativ 1,9 miliarde de oameni trăiesc în zone afectate de lipsa apei, iar până în anul 2050 se estimează că acest număr se va ridica la aproximativ 4 miliarde de oameni;
• industria consumă 20% din resursele de apă pentru producerea de energie şi de bunuri;
• agricultura utilizează 70% din necesarul mondial de apă, în mare parte pentru irigaţii, iar procentul este mai mare în zonele dens populate sau secetoase; din restul de 10% rămas pentru consumul casnic, apa potabilă reprezintă mai puţin de 1%.

Schimbările climatice, resimţite din plin şi la noi în ţară, introduc un element suplimentar de incertitudine în ceea ce priveşte disponibilitatea resurselor de apă. Se presupune că o dată cu schimbarea regimurilor precipitaţiilor, unele părţi ale Europei vor dispune în viitor de resurse de apă dulce mai mari, iar altele de resurse mai mici. Confruntaţi cu o cerere din ce în ce mai mare, dar şi cu schimbările climatice, mulţi utilizatori, inclusiv natura, vor întâmpina greutăţi în ceea ce priveşte acoperirea necesităţilor de apă.

Irigarea culturilor reprezintă un domeniu în care noile practici şi politici pot facilita în mod semnificativ consumul eficientizat al apei. În ţările europene sudice, precum Grecia, Italia, Portugalia, Cipru, Spania şi sudul Franţei, condiţiile aride sau semiaride necesită utilizarea irigaţiilor. În aceste zone, aproape 80% din apa utilizată în agricultură este folosită în prezent pentru irigaţii. Consumul eficientizat al apei se realizează deja în Europa atât prin eficienţa transportului apei prin proporţia apei captate care este distribuită pe terenul agricol, cât şi prin eficienţa aplicării irigaţiilor pe terenul agricol ce reprezintă cantitatea de apă utilizată de o cultură în raport cu apa distribuită acelei culturi. În Grecia, de exemplu, reţelele cu o eficienţă optimizată a transportului şi distribuţiei au condus la economii estimate de apă de 95% în comparaţie cu metodele de irigaţie folosite anterior. În cadrul unei conferinţe internaţionale privind apa, specialiştii au precizat că „apa are valoare economică în toate utilizările sale şi trebuie să fie recunoscută ca un bun economic“.

Chiar şi cercetătorii de la NASA avertizează că lipsa apei va fi una dintre cele mai mari provocări ale secolului. Rezervele de apă au scăzut drastic în 19 regiuni ale lumii, lipsa apei fiind una dintre cele mai mari provocări ale secolului, conform unui studiu realizat de NASA. Cercetătorii de la Goddard Space Flight Center, din Maryland (SUA), au folosit 14 ani de observaţii înregistrate de Misiunea Spaţială GRACE (Gravity Recovery and Climate Experiment) în 34 de regiuni ale lumii şi au analizat date legate de precipitaţii, hărţi ale sistemelor de irigaţii şi rapoarte legate de activităţi umane, cum ar fi agricultura. Pe lângă schimbările climatice, un alt factor care contribuie la această situaţie este folosirea apelor subterane pentru agricultură.

Deficitul de apă este o problemă globală. În ţările slab dezvoltate, apa este un factor limitativ al producţiei agricole şi implicit al hranei. În aceste ţări, creşterea populaţiei, a consumului de apă, diminuarea rezervelor de apă subterană în zonele semiaride, ca efect al schimbărilor climatice, precum şi poluarea apei constituie o provocare pentru asigurarea unei rezerve de apă suficiente.

În concluzie, trebuie reţinut faptul că peste tot în lume ia naştere o serie de conflicte generate de diminuarea rezervelor de apă, deşertificarea unor regiuni, obţinerea de recolte agricole slabe, precum şi scăderea resurselor de apă dulce.

Factorii decizionali ar trebui să sprijine prin măsuri concrete utilizarea eficientă a resurselor de apă şi să aibă în vedere toate opţiunile strategice corespunzătoare atât de necesare fermierilor.

Simona MUNTEANU