Aplicarea îngrăşămintelor organice

20/1/2021

Aplicarea îngrăşămintelor organice

În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrăşământ, momentul de aplicare pe terenul agricol este deosebit de important. (C. Simota şi M. Dumitru) Perioadele când se aplică îngrăşăminte organice trebuie stabilite în funcţie de diferite condiţii: cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimaliza riscul poluării; în fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi rezultată în timpul iernii trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie; să fie evitată aplicarea lor în perioadele de extrasezon (în afara fazelor de vegetaţie active), care variază în cadrul ţării, depinzând de condiţiile climatice locale, între lunile octombrie şi februarie, perioada maximă fiind specifică pentru zonele umede şi reci, în care sezonul de vegetaţie începe mai târziu.

Sunt permise excepţii de la această regulă generală acolo unde planul de management stabileşte că împrăştierea îngrăşămintelor organice se poate realiza de-a lungul perioadei de extrasezon, fără riscul de producere a poluării apelor sau unde sunt condiţii meteorologice excepţionale; în anumite areale, în special pe soluri subţiri, dezvoltate pe călcare, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrăşăminte organice pe teren şi trebuie luate măsuri necesare pentru evitarea poluării apelor. Acestea sunt cuprinse în Codul de bune practici agricole. Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătura cu întoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în special pe timp noros şi cu vânt slab. Pe măsură ce gunoiul se împrăştie, terenul este arat cu plugul, care amestecă şi încorporează bine gunoiul. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18-25 cm pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede. În zonele mai umede, se poate administra şi primăvara.

Pentru a avea un plan cât mai bun de management al gunoiului trebuie: să analizaţi probe reprezentative de gunoi, stabilind conţinutul lor în elemente nutritive; dacă nu puteţi face aceste analize, folosiţi tabelele prezentate la cursul de instruire pentru aplicarea directivei nitraţi sau cele prezentate în Codul de bune practice agricole; folosiţi echipamente adecvate pentru distribuire pentru a nu degrada solul, mai ales în cazul aplicării primăvara timpuriu; calibraţi echipamentele de distribuţie a gunoiului exact pentru doza pe care doriţi să o aplicaţi; încorporate rapidă a gunoiului în sol (imediat după împrăştiere), injectaţi-l direct în sol sau aplicaţi-l în benzi chiar pe rândul plantelor; gunoiul semilichid, gunoiul de la păsări şi nămolurile lichide fermentate cu conţinut ridicat de azot accesibil vor fi aplicate în primăvară; valoarea lor scade dacă se aplică în toamna datorită pierderilor prin levigare, în special pe solurile nisipoase şi pe solurile subţiri; gunoiul de grajd şi nămolul deshidratat pot fi aplicat în toamnă deoarece au azotul mai puţin accesibil şi deci riscul de levigare este mai redus; aplicaţi azot uşor accesibil pentru a satisface necesarul de azot al culturilor; nu aplicaţi mai mult de 210 kg/ha/an azot organic total provenit din gunoi de grajd; aceste măsuri sunt obligatorii în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, unde se controlează dozele şi timpul de aplicare. Pierderile de amoniac în funcţie de momentul de încorporare a gunoiului în sol sunt prezentate amănunţit în „Cele mai bune practice de management din Ontario“. Un alt element cu o deosebită importanţă practică îl reprezintă condiţiile de aplicare.

Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, iar materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4-6 cm. Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%.

Distribuţia îngrăşămintelor organice pe suprafaţa solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată şi dacă poate fi destrămat şi mărunţit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără aşternut sau aşternutul nu este uniform amestecat cu dejecţiile, împrăştierea îngrăşământului se face în bucăţi mari, provocând concentrări pe anumite porţiuni de suprafaţă. Materialul mai umed se lipeşte de organele de lucru ale maşinii, înrăutăţind şi mai mult calitatea lucrării.

Pentru aplicarea mecanizară a îngrăşămintelor organice solide - gunoiul de grajd, de la platforma de fermentare sau fracţia solidă după separarea dejecţiilor fluide - se folosesc maşini de aplicat gunoiul de grajd. Cele mai multe tipuri de maşini sunt sub formă de remorcă tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, şi cu organe de dislocare-maruntire şi distribuţie a îngrăşămintelor. Unele maşini au şi organe de uniformizare a materialului, de exemplu rotoare cu degete. Organele de distribuţie pot fi: rotor orizontal cu spiră elicoidală cu muchii dinţate; rotor orizontal cu degete; mai multe rotoare verticale cu degete ş.a. Încărcarea cu gunoi de grajd a benei maşinii poate fi făcută cu un încărcător cu furcă mecanică acţionată hidraulic. Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurităţi şi corpuri străine (pietre, bulgări, deşeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul maşinii de administrat să fie uniform ca grosime.

Îngrăşămintele organice fluide - dejecţii fluide mixte, diluate sau nu, fracţia lichidă de la separarea dejecţiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spălarea dejecţiilor - pot fi folosite, în anumite condiţii, pentru fertilizare. Maşinile de aplicat îngrăşăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi dispozitive de aplicare. Pentru umplere se pot folosi pompe staţionare, care preiau materialul fluid din fose colectoare sau din bazinele de depozitare, sau maşina este echipată cu sistem propriu de pompare, fie cu pompa de vacuum, cu ajutorul căreia se umplu cisternele etanşe, fie cu pompe cu rotor elicoidal excentric.

Dispozitivele de aplicare pot fi: cu duză de stropire de la înălţime relativ mică, cu deflector de tip evantai. Pentru funcţionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune; cu aspersor; presiunea necesară funcţionării aspersorului este creată de o pompă centrifugă. Aceste două procedee de aplicare prezintă mai multe dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, căci provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanţelor neplăcut mirositoare. Aceste procedee trebuie aplicate mai rar pe cât posibil; cu dozator rotativ şi cu furtunuri. Aceste furtunuri distribuie îngrăşămintele fluide pe o linie perpendicular pe direcţia de înaintare. Furtunurile pot lăsa îngrăşămintele să curgă pe sol de la înălţime cât mai mică. Metoda cea mai bună şi mai nepoluantă este cea la care furtunurile sunt în legătură cu brăzdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct în sol.

Eficienţa gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrăşăminte minerale, în special cu cele fosfatice. Aceasta permite reducere dozelor de azot cu 20-50%, fără ca sporul de producţie să scadă. Nu toate îngrăşămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotaţii de amoniu, calciu şi sodiu, clorura de amoniu, urea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul şi sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd. Unele culturi, cum ar fi cerealele păioase, cartofii timpurii, sfecla roşie, ceapa, mazărea, mărarul şi altele, utilizează cel mai bine gunoiul în anul al doilea de la aplicare.

În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porţiuni de teren late de 5-6 metri, aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor mase de apă, să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea de umiditate a solului. Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor şi utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în apele de suprafaţă sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului şi se sancţionează potrivit legii.

În timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în masele de apă: să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului; astfel se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor, iarna în timpul ninsorilor sau pe solul îngheţat sau acoperit cu zăpadă; să se evite orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în acestea. În acest scop, este necesar ca rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din material anticoroziv, verificate şi garantate pentru o perioadă de minimum 3 ani; atât la transportul, cât şi la administrarea acestor îngrăşăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanşeităţi trebuie reduse în totalitate.

Utilajele folosite la administrare trebuie să sigure reglarea precisă a normelor în intervalul 5-100 mc/ha, cu precizia de reglare a normei de 5 mc/ha în intervalul normei de 5-20 mc/ha şi 10 mc/ha în intervalul normelor de 20-100 mc/ha. Uniformitatea de administrare la suprafaţa solului, pe lăţimea de lucru, trebuie să fie de peste 75%. Abaterea normei pe parcursul descărcării complete a unui rezervor plin trebuie să fie sub 15%. Îngrăşămintele trebuie să fie amestecate continuu în rezervor, în vederea omogenizării, atât în timpul transportului, cât şi înaintea şi în timpul administrării.

Victor VĂTĂMANU

0 Comments

articole

Aplicarea îngrăşămintelor organice

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT