APPR a publicat poziţia sa oficială privind propunerea CE de restructurare a PAC 2021-202715/2/2019 Poziţia sintetizează concluziile procesului de consultare a membrilor APPR şi are la bază o serie de calcule şi analize de impact ale unor scenarii posibile privind modificarea criteriilor de alocare a plăţilor directe. Acestea au fost, de altfel, prezentate la mai multe evenimente publice de specialiştii echipei executive a organizaţiei de fermieri.
APPR consideră că PAC ar trebui să acopere trei direcţii distincte:
În legătură cu creşterea subsidiarităţii, APPR consideră că, deşi binevenită în privinţa condiţionalităţilor de mediu, aceasta nu ar trebui să contravină însă ideii de piaţă unică, în care concurează producătorii din diferitele state membre, de aceea ar trebui mai bine definită din punct de vedere al utilizării sumelor pentru plăţi directe. Politica Agricolă Comună a făcut posibilă dezvoltarea celei mai integrate pieţe unice, capabile să aprovizioneze la standarde unitar stabilite consumatorii europeni. Sprijinul direct ar trebui să ajute exploataţiile să facă trecerea la un mod de producţie sustenabil şi să poată remunera fermierii pentru bunurile publice produse, inclusiv practici benefice pentru mediu şi climă, şi nu să-şi propună să favorizeze artificial fermele pe criterii de dimensiune. Ar trebui încurajate tipuri de ferme economic viabile pe termen lung, în funcţie de condiţiile socioeconomice şi pedoclimatice din fiecare zonă. Sprijinul cuplat (parte a plăţilor directe din Pilonul I) s-a dovedit un instrument util în susţinerea unui spectru larg de sectoare care se confruntă cu dificultăţi şi sunt importante din punct de vedere economic, social sau al mediului. Acesta nu ar trebui să facă obiectul degresivităţii sau plafonării, pentru că altminteri există riscul renunţării la unele culturi importante pentru piaţa UE, care sunt cultivate cu precădere de exploataţiile comerciale ce pot asigura mixul tehnologic adecvat. Intervenţia sectorială. Este oportună posibilitatea oferită statelor membre de a aloca 3% din sumele Pilonului I intervenţiei publice sectoriale în alte sectoare decât cele din perioada de programare curentă. Prin instrumentele pe care le propune îşi poate dovedi eficacitatea în gestionarea situaţiilor de criză ce afectează periodic producătorii europeni (de exemplu, a celor de porumb, confruntaţi cu o creştere accentuată a costurilor de producţie, cu dependenţa de condiţiile meteorologice şi cu presiunea unor importuri ieftine din ţări terţe, UE fiind, în prezent, cel mai mare importator de porumb din lume). În privinţa măsurilor de sprijin din Pilonul II, APPR apreciază că sistemul obligatoriu de gestionare a riscurilor şi sprijinul pentru investiţii pentru modernizarea exploataţiilor agricole, prevăzute în propunerea Comisiei, constituie răspunsul adecvat la preocupările legate de volatilitatea ridicată a preţurilor produselor agricole de pierderile de venit pe care le presupune sporirea exigenţelor legate de mediu şi climă, de noile dificultăţi cu care se confruntă agricultura, pe fondul reducerii finanţării sectorului. De aceea, aceste două direcţii ar trebui încurajate prioritar prin planurile strategice naţionale. „Există o gamă largă de investiţii care ar trebui promovate prin planurile strategice naţionale, de exemplu în noi tehnologii pentru adaptarea fermelor la schimbările climatice, în digitalizare, agricultură de precizie, utilizarea soiurilor ameliorate prin noile inovaţii din genomică, stocarea resurselor de apă etc. Fermierii români sunt deosebit de deschişi la nou, la inovare, fapt confirmat şi de opiniile şi preocupările exprimate în sesiunile de discuţii ale congresului Fermieri pentru fermieri. Rămân optimist în ceea ce priveşte viitorul agriculturii europene şi, mai ales, cred că România îşi va consolida în viitorul apropiat poziţia de top în acest domeniu în UE, mai ales dacă vom reuşi să profităm de oportunităţile deschise de PAC pentru a elimina vulnerabilitatea pe care încă o avem la condiţiile climatice şi a adăuga valoare produselor noastre“, a concluzionat Arnaud Perrein, preşedintele APPR şi vicepreşedinte al Federaţiei Europene a Producătorilor de Porumb, CEPM. Versiunea integrală a pozitiei APPR este disponibilă pentru toţi cei interesaţi şi fost transmisă instituţiilor decizionale naţionale şi europene. „APPR (Asociaţia Producătorilor de Porumb din România) este o asociaţie profesională formată din producători agricoli care deţin suprafeţe de lucru cuprinse între 50 şi 50.000 ha, dar şi reprezentanţi ai lanţului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederaţia Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari ţări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul principal: furnizarea de expertiză tehnică, comunicare pe teme economice şi legislative pentru membrii şi organizaţiile profesionale ale fermierilor din România.“
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
|