APPR, la Grupul de Dialog Civil PAC - Plăţi directe şi înverzire

În data de 11 septembrie 2020, Comisia Europeană a organizat, în format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plăţi Directe şi Înverzire. Aceasta a urmărit consultarea părţilor interesate în privinţa propunerilor pentru Politică Agricolă Comună (PAC) din următoarea perioadă de programare, în prezent în curs de negociere tripartită. Din partea Confederaţiei Europene a Porumbului şi a Asociaţiei din România a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.

A fost prezentată în detaliu şi propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, aşa cum a rezultat în urma Summitului de la sfârşitul lunii iulie. Finanţarea sectorului agricol al UE a crescut faţă de propunerea Comisiei din mai 2018, de la 28 la 31% din anvelopa totală sau, în termeni absoluţi, la 386.6 miliarde euro, din care 291 miliarde euro în Pilonul 1 (Plaţi directe) si 95.6 miliarde euro în Pilonul 2 (Dezvoltare Rurală), ultima sumă incluzând fonduri Next Gen de 7,5 miliarde - împrumuturi şi granturi pentru relansarea economică.

Tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea plăţilor directe să se facă numai în statele membre care doresc acest lucru; limita de 100.000 euro după deducerea costurilor cu forţa de muncă se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de bază (SAPS).

În ceea ce priveşte flexibilitatea transferurilor între piloni, Consiliul a concluzionat că pot fi mutate până la 25% între plăţi directe şi dezvoltare rurală, cu o flexibilitate suplimentară pentru transferuri către cel de-al doilea pilon de 15% pentru măsuri de climă şi mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri. Cele 11 state membre cu un nivel de sprijin direct mai mic de 90% din media UE primesc o flexibilitate suplimentară de a transfera din Pilonul 2 până la 30% pentru suplimentarea alocării pentru plăţi directe. Acestea sunt cele trei state baltice, Portugalia, România, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania, Suedia. Propunerea Consiliului şi a Parlamentului European este ca noua PAC să fie implementată începând cu 2022, astfel încât 2020 şi 2021 să fie ani de tranziţie. Comisia a mai arătat că în această toamnă va avea loc ultimul trialog înainte de adoptarea bugetului european multianual, iar până la sfârşitul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranziţie. În ceea ce priveşte aplicarea obligaţiilor prevăzute de Pactul Verde European, în particular de strategiile De la fermă la consumator şi, respectiv, pentru Biodiversitate, Comisia doreşte respectarea calendarului iniţial şi nu consideră că aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedică pentru reducerea utilizării pesticidelor, creşterea ponderii producţiei organice etc., ba chiar astfel ar fi facilitată trecerea la noua arhitectură de înverzire a PAC.

Au fost exprimate păreri divergente între organizaţiile de fermieri şi cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil de astăzi pe marginea exigenţelor Pactului Verde şi a impactului lor asupra agriculturii europene.

În acest context, Cristina Cionga, reprezentanta APPR, a arătat că „orice obiectiv de reducere a utilizării produselor sintetice de protecţie a plantelor trebuie să ţină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor şi a practicilor agricole (de pildă, managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii riscă să rămână fără mijloace de a-şi apăra recoltele, ceea ce va pune în pericol hrana consumatorilor europeni“. Comisia a răspuns că strategia De la fermă la furculiţă nu doreşte să fie doar o sursă de constrângeri în politicile viitoare elaborate de CE, ci va ţine seama de realităţi şi de ceea ce s-a realizat până la momentul actual. La reuniune au participat confederaţii şi asociaţii ale fermierilor europeni, între care COPA-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, Federaţia pentru Agricultură Organică IFOAM, organizaţii de mediu (Bee Life, WWF, Greenpeace), ale proprietarilor de păduri EURAF etc.