Aratul, lucrare importantă de pregătire a solului

​Sporirea continuă a producției agricole se datorează unui complex de măsuri agrotehnice, potrivit condițiilor concrete din fiecare fermă agricolă. Prima verigă a acestui complex o constituie lucrările de pregătire a terenului, executate în bune condiții. Calitatea si executarea la timp a lucrărilor solului constituie factorul hotărâtor, care determină nivelul producției și satisface în gradul cel mai înalt cerințele biologice ale plantelor de cultură.

​Aratul este lucrarea de bază sau principală de pregătire a solului pentru cultura oricărei plante agricole. Aratul se execută cu plugul. Cu ajutorul pieselor și organelor active ale plugului (brăzdarul, cormana, cuțitul disc), stratul arabil al solului este tăiat, dislocat și răsturnat. Prin răsturnare solul se mărunțește, se amestecă și se afânează.
Unele pluguri sunt prevăzute cu piese active, care afânează solul în adâncime, fără să-l întoarcă, numite scormonitori.
Calitatea arăturii este determinată de gradul de întoarcere a brazdei, de mărunțirea și afânarea solului. Acestea depind de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt natura solului (textura), starea de umiditate a solului și tipul cormanei (C. Marinescu și V. Birnaure).
Pe toate solurile se obține o arătură de calitate numai atunci când solul este reavăn. În această stare a solului, plugurile și tractoarele se uzează mai puțin și au un consum mai mic de combustibil. De asemenea, structura și starea culturală (îmburuienarea) și gradul de tasare influențează calitatea arăturii.
Viteza de avansare a plugului influențează răsturnarea și mărunțirea brazdei, iar aceasta la rândul ei, se stabilește în funcție de natura solului și gradul de umiditate. Plugurile obișnuite execută o arătură de bună calitate, la viteza recomandată, în funcție de tipul tractorului. Construcția plugului adaptată la condițiile locale și șlefuirea pieselor active, influențează calitatea arăturii.
Prin executarea unei arături de calitate este necesar să se țină seama că între adâncimea și lățimea brazdei, trebuie să existe un anumit raport. Astfel, în cazul arăturilor adânci, raportul se recomandă să fie de 1:1, la arăturile de 20 cm raportul trebuie să fie de 1:1,5, iar la arăturile superficiale de 1:2-1:3.
Efectele aratului prin răsturnarea stratului arabil, prin mărunțirea, afânarea și amestecarea solului și prin tăierea buruienilor, aratul are multiple efecte și anume, solul are o stare structurală mai bună, mai bogată în săruri minerale, este adus din adâncimea brazdei la suprafață, prin afânare se crează condiții favorabile pentru pătrunderea, înmagazinarea și păstrarea apei, se intensifică viața microorganismelor, care îmbogățesc solul în humus și săruri minerale, crește în special cantitatea de nitrați, se încorporează miriștea, tulpinile plantelor de cultură rămase după recoltare, îngrășămintele și amendamentele, se distrug buruienile anuale și perene, insectele dăunătoare, larvele lor și germenii bolilor. Prin arat se crează un regim favorabil de apă, hrană și aer în sol. Pentru aceasta este însă necesar ca la executarea aratului să se țină seama de anumite reguli.
Regulile aratului arătura se execută când solul este reavăn (are umiditatea optimă), așa încât brazda se revarsă în urma plugului.
Arătura va fi grapată concomitent sau imediat după executarea ei. În felul acesta, se face o bună mărunțire a bulgărilor și se împiedică evaporarea apei din sol. Toate arăturile se recomandă a fi grapate imediat, afară de arăturile de toamnă din regiunile umede, de pe solurile de pădure, podzoluri, lacoviști și aluviuni.
Arătura adâncă se execută o dată pe an. Dacă cerințele unor plante și condițiile pedoclimatice impun încă o arătură, aceasta se va executa la o adâncime mai mică.
​Adâncimea arăturii se schimbă de la an la an, pentru a împiedica formarea la o anumită adâncime a unui strat de sol bătătorit numit talpa plugului (hardpan), care împiedică circulația apei, a aerului și pătrunderea rădăcinilor plantelor. De la an la an se va schimba și direcția arăturii în lung și lat, precum și direcția de răsturnare a brazdelor, în scopul de a se nivela șanțurile și coamele pronunțate ale arăturii.
 
Clasificarea arăturilor
Arăturile se clasifică după adâncime, anotimp și organizarea aratului (adică după sensul de răsturnare a brazdei).
După adâncime arătura poate fi superficială, de 12-15 cm, normală de 18-20 cm; adâncă de 20-25 cm, foarte adâncă de 25-30 cm și arătură de desfundare de peste 40 cm până la 60-80 cm.
Arătura normală este socotită ca standard-hectar. La ea se raportează cantitatea de lucru făcută de tractoare, cu diferite unelte și la diferite adâncimi. Un hantru este egal cu 1 hectar arătură normală executată cu tractorul.
Clasificarea arăturilor după anotimp, după anotimpul când se ară deosebim, arătura de vară, de toamnă și de primăvară.
Arăturile de vară, se execută după culturile care părăsesc terenul devreme, când solul are suficientă umiditate. Dacă nu se poate ara adânc din cauza uscăciunii, solul se lucrează imediat după recoltarea plantelor, mai superficial cu grapa cu discuri, urmând a se ara adânc mai târziu (după 2-3 săptămâni). Această lucrare numită dezmiriștire se face la 8-10 cm și cu plugul cu rama, căruia i se scot cormanele pe timp secetos.
Arăturile de toamnă se execută după recoltarea culturilor care părăsesc terenul târziu sau pe terenurile nearate în vară. Ele se execută în vederea pregătirii terenului pentru semănăturile de toamnă și de primăvară. Toamna se fac arături însoțite de subsolaj pentru adâncirea stratului arabil. Arăturile de primăvară trebuie să fie înlăturate pe cât posibil din practica agricolă. În mod excepțional unele terenuri trebuie arate primăvara dacă sunt prea tasate, prea îmburuienate sau dacă terenurile au rămas nearate din toamnă. Solurile prea ușoare și cele expuse eroziunii se ară primăvara. Adâncimea arăturii de primăvară este de 20 cm. O dată cu arătura se face grapatul. Pentru sporirea producției prezintă deosebită importanță efectuarea arăturilor de toamnă. Dacă nu s-au realizat arături pe întreaga suprafață planificată în toamnă, pentru semănăturile din primăvară se pot executa arături în continuare și în ferestrele iernii.
Arăturile în ferestrele iernii se pot executa numai atunci când terenul nu este acoperit de zăpadă, iar solul nu este înghețat decât la suprafață. Această lucrare prezintă avantajele arăturii adânci de toamnă, înlăturându-se dezavantajele produse prin arătura de primăvară.
 
Clasificarea arăturilor după organizarea aratului.
Aratul se face în mod obișnuit pe parcele în formă dreptunghiulară având un raport între lungimea și lățimea parcelei de 3:1. În cadrul parcelei sunt mai multe metode de arat și anume: arătura în laturi sau în afară (numită și la margine), arătura la cormană, arătura pe sărite, arătura în spinări, arătura într-o singură parte (sau în suveică)
La arătura în laturi lucrarea se începe de la margini. După arat rămâne în mijlocul terenului un șanț, iar la ambele margini câte o coamă. În cazul arăturii la cormană, aratul se începe de la mijlocul parcelei și la capăt se întoarce imediat alături de prima brazdă, adică tot la mijlocul parcelei. În acest fel, primele brazde se suprapun formând o coamă. Arătura se termină la marginile parcelei prin două șanțuri.
Neajunsurile aratului în laturi și la cormană constau în faptul că rămân multe șanțuri și coame, ceea ce îngreunează lucrările mecanice de semănat și de recoltat. La parcelele mai mari agregatele merg prea mult în gol, ceea ce duce la creșterea prețului de cost prin consumul mărit de combustibil. De asemenea pe terenurile mai grele, apa băltește pe teren în șanțuri. Din această cauză se folosește metoda combinată sau pe sărite. Terenul se împarte în parcele de 50-100 metri lățime. Parcelele fără soț, 1, 3, 5, 7, se ară la cormană, iar apoi parcele cu soț 2, 4, 6, 8, se ară în laturi. În felul acesta se reduce numărul de șanțuri și coame la jumătate, iar terenul rămâne mai uniform nivelat.
Arătura în spinări – în regiunile mai umede și pe terenurile în pantă, pentru a se scurge excesul de apă, terenul se împarte în fâșii de 2-6 metri lățime (6-20 brazde). Fiecare fâșie se ară la cormană rezultând astfel numeroase coame și șanțuri prin care se scurge apa. Agregatul lucrează de-a curmezișul pantei, coamele rezultate împiedică și eroziunea solului.
Arătura într-o singură parte sau în suveică – se folosește pe terenurile în pantă, pe terenurile experimentale, pe terenuri cu culturi irigate. Lucrarea se poate executa cu plugurile reversibile și cu plugurile de desfundat. Această metodă are avantajul că arătura se face fără șanțuri și fără coame. Aratul pe pante va fi astfel organizat încât direcția brazdelor să fie perpendicular pe direcția pantelor sau de-a lungul curbelor de nivel. Plugul nu merge pe pantă în gol, iar brazda se răstoarnă numai în josul pantei.
 
Metode de a lucra solul adânc
În unele cazuri speciale și pe anumite terenuri nu se poate executa în bune condiții lucrarea cu plugurile, numai cu cormana. În aceste cazuri, lucrarea adâncă a solului se poate executa cu pluguri cu discuri, cu scormonitori sau cu pluguri de desfundat, sau cu plugul cu antetrupiță.
Lucrarea cu plugurile cu discuri se face numai pe terenurile luate prima dată în cultura, pe care se găsesc rădăcini, cioate sau pietre. Aceste pluguri au 3-4 discuri puternice cu diametrul de 60-70 cm fixate sub un unghi de 40-50 grade față de direcția de înaintare a plugului. Adâncimea lucrării poate fi de 20-30 cm, solul se mărunțește bine, dar nu se întoarce decât parțial.
Lucrarea cu scormonitorul sau subsolajul – este lucrarea prin care se răscolește pământul sub adâncimea brazdei. Plugurile speciale pot executa arături cu subsolaj. Acestea sunt pluguri cu subsolier. Aratul cu subsolaj este necesar să se aplice pe solurile podzolice, pe solurile erodate, lacoviști, sărături, pe orice soluri cu stratul de humus subțire și pentru înlăturarea hardpanului. Întoarcerea brazdelor se va face la 15-20 cm sau cât permite stratul de humus, iar afânarea cu scormonitori pe încă 10-15 cm.
Lucrarea de desfundare a solului este necesară la înființarea pepinierelor, plantațiilor de pomi fructiferi și viță de vie. Lucrarea se execută la adâncimea de 60-80 cm cu pluguri speciale de desfundare, în agregat cu tractorul, fiind tractate prin cablu. Lucrarea de desfundare se execută cu 5-6 luni înainte de a planta terenul, pentru ca substanțele minerale aduse din adâncime la suprafață să se solubilizeze. Prin desfundare solul se curăță complet de buruieni, se mărunțește, se afânează și se aerisește pe adâncime foarte mare.
Arătura perfecționată, dublă sau culturală, se execută pe terenurile întâlnite, pe pajiști sau pe lucerniere cu plugul cu antetrupiță. Pe terenurile cultivate trebuie ca miriștea să nu fie prea mare, să nu rămână paie după combină, bălegarul împrăștiat pe teren să nu fie prea păios și în strat prea gros. Plugul cu antetrupiță pe terenurile indicate asigură introducerea în adâncime a stratului de la suprafață și scoaterea la suprafață a unui strat cu structură bună. Dar datorită unor dezavantaje pe care le prezintă și cerințelor arătate mai sus, sporurile de recoltă realizate prin lucrarea cu plugul cu antetrupițe s-au dovedit în condițiile producției a fi mici pe majoritatea solurilor din țară. S-a constatat de asemenea că lucrarea cere și o energie sporită și are un preț de cost mai ridicat, decât lucrarea cu plugul obișnuit.
Superioritatea arăturilor adânci față de cele superficiale – arăturile adânci de vară făcute la timp și de bună calitate asigură desfășurarea mult mai activă a proceselor fizice, chimice și biologice din stratul arabil al solului, față de lucrările superficiale. Arăturile adânci de toamnă reprezintă astăzi condiția esențială a unor recolte bogate, deoarece constituie mijlocul principal de luptă contra buruienilor, împotriva secetei, pentru acumularea sărurilor solubile în sol, pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.
 
Victor Vătămanu