ARVALIS furnizează informaţii obţinute din cercetarea agricolă aplicată

La jumătatea lunii septembrie a.c., în cadrul USAMV Iaşi s-a desfăşurat un eveniment organizat cu sprijinul asociaţiilor AgroBiotechRom, APPR şi AISR, în cadrul căruia s-a vorbit despre inovaţii în ameliorarea plantelor.

 Una dintre prezentările supuse atenţiei auditoriului a fost cea a dnei Anne-Claire Vial, preşedintelui Institutului de Cercetare Agricolă Arvalis din Franţa, care a vorbit despre direcţiile principale ale activităţii de cercetare, iar o mare parte dintre acestea sunt impuse de societatea franceză care doreşte să limiteze utilizarea pesticidelor în agricultură.


Înainte de a vorbi despre preocupările institutului referitoare la asigurarea sănătăţii plantelor de cultură, preşedintele Arvalis a realizat o scurtă prezentare a organizaţiei agricole, făcând precizarea că este specializată în cercetarea agricolă aplicată pentru culturile de cereale, porumb, sorg, cartofi, plante furajere, in şi tutun. Fermierii sunt cei care au fondat institutul, iar acesta îşi dedică expertiza pentru crearea de sisteme de producţie care combină competitivitatea economică, adaptarea la condiţiile schimbătoare ale pieţelor şi protecţia mediului înconjurător. „Fermierii contribuie la bugetul institutului cu până la 70%, iar cuvântul acestora are o greutate foarte mare în activitatea de cercetare pe care o desfăşurăm. Avem 450 de ingineri agronomi care le oferă consultanţă agricolă de specialitate“, a afirmat Vial. Ca urmare a cercetării agricole aplicate, Arvalis dezvoltă soluţii tehnice şi economice, inovatoare, şi se asigură că informaţiile sunt diseminate fermierilor şi consilierilor agricoli.

În fiecare săptămână transmite ştiri agricole electronice la circa 40.000 fermieri francezi. Anual, organizează conferinţe şi evenimente în câmp, peste 300, la care iau parte circa 70.000 de fermieri şi tehnicieni. Arvalis are relaţii strânse şi cu firmele din domeniul inputurilor agricole (seminţe, fertilizanţi etc.), precum şi cu cele din industria alimentară, nonalimentară şi furajării animalelor. În calitate de institut de cercetare agricolă aplicată, colaborează cu infrastructurile de cercetare de bază franceze şi internaţionale, precum INRA (Institutul Naţional de Cercetare Agricolă din Franţa), IRSTEA (Institutul Naţional de Cercetare pentru Ştiinţă şi Tehnologie pentru Mediu şi Agricultură), dar şi cu Universităţi, Camere Agricole şi diverşi operatori economici. Activitatea de cercetare şi dezvoltare a institutului se desfăşoară în 27 de locaţii distribuite pe întreg teritoriul ţării, organizează anual 25.000 de loturi experimentale, are în dotare laboratoare şi sere, o fabrică de procesare şi operează la nivelul câmpului pentru a analiza toate aspectele de producţie vegetală. Studiile sale se concentrează pe agronomie, biologia plantelor, biotehnologie, gestionarea şi protecţia culturilor, schemele de agromediu, agricultura de precizie, tehnica agricolă, aplicaţiile digitale, operaţiile de recoltare şi depozitare, economie şi pieţele agricole.

Organizaţia consideră că inovarea tehnologică este un instrument major pentru producători deoarece le permite să răspundă provocărilor ridicate de societate. „În Franţa, societatea consideră că este nevoie de inovaţie în mai toate domeniile, cum ar fi medicina, dar nu şi în agricultură. Încercăm să găsim soluţii alternative la produsele chimice de sinteză deoarece se cer cât mai puţine pesticide. Noi urmărim să avem o abordare integrată a protecţiei culturilor agricole. Încercăm să explicăm societăţii că plantele sunt asemănătoare oamenilor şi dacă au o problemă de sănătate pot exista pierderi de recoltă. La nivel mondial, 30% din producţia agricolă se pierde din cauza atacului bolilor. Trebuie să gestionăm sănătatea plantelor şi să utilizăm aceleaşi tehnici ca în sănătatea umană, iar aici un rol important îl joacă prevenţia. Există trei direcţii de cercetare pe care le luăm în calcul: analiza riscului, combaterea directă şi cea indirectă. De asemenea, ne preocupă găsirea unor soluţii alternative la produse de protecţia plantelor care urmează să fie interzise la nivel european. O noua axă în activitatea de cercetare, introdusă în urmă cu 2 ani, a venit ca răspuns la cerinţa consumatorilor de a avea produse cu zero pesticide. Este uimitor până unde se ajunge cu cercetarea astfel încât să nu se folosească produse chimice de sinteză.“

Potrivit lui Anne-Claire Vial, noi căi de combatere sunt analizate din perspectiva financiară şi a eficacităţii. Se studiază ecologia senzorială, aplicarea selectivă a produselor de protecţia plantelor, tehnologia cu drone, utilizarea roboţilor în agricultură etc. Din anul 2013, institutul s-a concentrat pe implementarea unei platforme de fenotipare de mare viteză (PhénoField®) care ajută la caracterizarea soiurilor şi găsirea celor mai adaptate varietăţi la schimbările climatice. „Căutăm să descifrăm mesajul chimic dintre dăunător şi plantă. Studiem anumite extracte din plante cu efect repelent faţă de dăunătorii-ţintă. În Franţa, gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus) provoacă pagube semnificative şi specialiştii caută noi metode pentru a proteja cultura. O direcţie nouă pe care o studiem vizează cultivarea de soiuri cu perioade diferite de înflorire. Căutăm ca 6% din cultura de rapiţă să înfloreasă mai repede, iar 94% mai târziu pentru a înregistra o diminuare a atacului.

Căderea spicelor de grâu este o altă temă de cercetare a institutului. Deoarece căderea plantelor pleacă de la rădăcini, studiem rizosfera cu scopul de a detecta ciuperca responsabilă de căderea plantelor. În acest proiect sunt implicaţi şi cercetători din Belgia şi Elveţia. Analizăm diferite scenarii de combatere, unele par suprarealiste, dar pe toate le testăm în câmpurile institutului şi, în acelaşi timp, analizăm cu atenţie costul acestor metode astfel încât să fie rezonabil. Ştim că ameliorarea genetică reprezintă viitorul, din anul 1997 lucrăm pe acest subiect, dar încercăm să avem un dialog cu societatea, care, în condiţiile acuale, în proporţie de 80% trăieşte în mediul urban şi nu mai are legătură cu mediul rural“, a pecizat Anne-Claire Vial. Prezentarea s-a încheiat cu poza unui porumb sălbatic descoperit anul trecut în Mexic, care are particularitatea deosebită de a fixa azotul. „Iată că mutaţii apar şi în natură, nu doar în laboratoare“, a spus preşedintele Arvalis.

Ana IONIŢĂ