Asociaţia AgroBiotechRom a aniversat 10 ani

Primii 10 ani ai asociaţiei AgroBiotechRom au fost sărbătoriţi pe 24 septembrie la Bucureşti, alături de membrii fondatori, cercetători, fermieri, reprezentanţi ai autorităţilor şi speakeri internaţionali.

În ziua următoare, cu sprijinul APPR, AISR şi al Ambasadei SUA, a fost organizată la Iaşi a treia ediţie consecutivă a conferinţei „Inovaţii în ameliorarea plantelor, evoluţii recente şi traectorii viitoare“, urmată de o Zi a Porumbului pentru nordul Moldovei, evenimente pe care le vom prezenta detaliat în numărul următor. Nu au fost alese întâmplător aceste date, ele făcând parte dintr-o serie de mai mult de 100 de evenimente care au avut loc în Europa pentru a marca a şaptea ediţie anuală a Săptămânii Europene a Biotehnologiilor (care s-a desfăşurat între 23 şi 29 septembrie).

Întâlnirea a fost una dominată de emoţii deoarece întreaga echipă care a pus bazele asociaţiei (precum şi cei care au sprijinit-o) a avut de înfruntat numeroase obstacole în aceşti 10 ani, a trebuit să strângă rândurile pentru a face faţă valului de opinii şi de decizii potrivnice, şi chiar ameninţărilor personale din partea diverşilor susţinători mai agresivi ai „verzilor“. Asociaţia a fost înfiinţată cu scopul iniţial de a susţine biotehnologiile şi cultivarea soiei modificate genetic în România. Dar pentru că ştiinţa a evoluat şi a venit cu alte provocări, AgroBitechRom are acum şi misiunea de a sprijini legiferarea corectă a noilor tehnologii de ameliorare astfel încât să poată fi folosite şi de fermierii europeni, şi mai ales români. De asemenea, se poate mândri cu faptul că, pentru promovarea biotehnologiilor, a reuşit parteneriate cu marile organizaţii de fermieri, colaborări foarte bune cu AIPROM; AISR; AMSEM, precum şi alte organizaţii din domenii conexe (ANFNC - Asociaţia Naţională a Fabricanţilor de Nutreţuri Combinate, Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole ARCPA), împreună cu care a format o voce comună puternică, sprijiniţi fiind şi de asociaţia-mamă EuropaBio. Dar nu este suficient, pentru că publicul larg are nevoie de informare, acesta fiind un alt scop al asociaţiei: o comunicare cât mai bună cu consumatorul prin intermediul canalelor media generaliste. De altfel, un studiu realizat de AgroBiotechRom anul trecut a arătat că pe lista „pericolelor potenţiale“ pe care le caută un consumator printre ingrediente, prezenţa unui OMG este abia pe locul 5, iar consumatorul european este mult mai puţin interesat de prezenţa acestuia în compoziţia unui produs decât era acum 10 ani, a spus Mihaela Vasile, preşedinte al asociaţiei, vorbind despre schimbările în percepţia publică din acest interval de timp.

Cu toate acestea, „şi azi, la 25 de ani de când aceste produse sunt pe piaţă, continuă să existe mituri. Dar noi am crezut în ştiinţă. Cred că la provocările actuale, răspunsul trebuie să vină tot de la ştiinţă. Suntem într-o poziţie privilegiată, deoarece autorităţile române au sprijinit mereu ştiinţa şi biotehnologiile, nu au interzis cultivarea OMG câtă vreme aveau aviz favorabil ştiinţific“, a spus Cristina Cionga, director afaceri europene APPR, care a subliniat că asociaţia a fost înfiinţată la cererea fermierilor, amintind de colaborarea cu colegi precum Adrian Rădulescu, Marcel Cucu, Adelina Popescu, profesori cercetători ca Elena Badea, Doru Pamfil, Valeriu Tabără, Gheorghe Sin, acad. Gheorghe Hera etc. „Cu toţii trebuie să ne aducem aportul pentru ca această preocupare pentru plantele ameliorate genetic să rămână actuală. Lumea este neştiutoare“, a punctat şi Marcel Cucu, de la Asociaţia Producătorilor Agricoli din Brăila. Maria Cîrjă, director marketing Corteva, a spus chiar mai apăsat că „este «o crimă» interzicerea accesului fermierilor europeni la inovaţie şi la toate rezultatele actuale prin care se poate produce mai mult, mai repede şi mai ieftin. Să avem un mesaj comun, să transmitem autorităţilor române şi mai ales europene că trebuie să avem acces la noile tehnici de ameliorare“, a completat ea. Şi Andrei Măruţescu, director comunicare Syngenta, a subliniat faptul că legislaţia actuală nu îşi mai găseşte rostul, fiind depăşită de noile descoperiri în domeniul ameliorării plantelor, şi de aceea trebuie insistat pentru introducerea inovaţiei şi reglementarea ei corectă. „Plantele sunt foarte generoase în privinţa modificării genetice, pentru că dintr-o singură celulă se poate obţine un organism intact care poate fi crescut în condiţii artificiale. Trebuie să avem încredere în ştiinţă. Cei care au folosit această tehnologie, ştiu că acesta este viitorul“, a spus şi prof. dr. Elena Badea, de la Facultatea de Biotehnologii Bucureşti. Şi colegul său de la Cluj, prof. Doru Pamfil, a amintit de lupta care trebuie dusă în continuare pentru acceptarea pe scară largă a noilor tehnologii, pentru informare corectă a publicului larg.

La întâlnire au fost prezente şi două studente de la universitatea olandeză Wageningen, care au vorbit despre o iniţiativă cetăţenească la nivel european, de sprijinire a noilor tehnici de ameliorare şi de o încadrare corectă în legislaţie. Practic, un instrument pus la dispoziţia celor care doresc să susţină inovaţia în acest domeniu şi care pot semna pentru acesta pe site-ul https://www.growscientificprogress.org. Iniţiativa este deschisă până în iulie 2020 şi sunt necesare un milion de semnături din toate cele 28 state membre.

„Să fim ca nişte roţi dinţate, să lucrăm împreună, iar deciziile politice să aibă la bază dovezi ştiinţifice“, a fost mesajul de final al Mihaelei Vasile, preşedintele AgroBiotechRom. Urăm şi noi «La (cât mai) mulţi ani!» echipei, iar eforturile sale şi ale fermierilor să se fructifice cât mai curând şi să poată cultiva plante cu performanţe îmbunătăţite.

Roxana DRĂGHICI