Primii 10 ani ai asociației AgroBiotechRom au fost sărbătoriți pe 24 septembrie la București, alături de membrii fondatori, cercetători, fermieri, reprezentanți ai autorităților și speakeri internaționali.
În ziua următoare, cu sprijinul APPR, AISR și al Ambasadei SUA, a fost organizată la Iași a treia ediție consecutivă a conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor, evoluții recente și traectorii viitoare“, urmată de o Zi a Porumbului pentru nordul Moldovei, evenimente pe care le vom prezenta detaliat în numărul următor. Nu au fost alese întâmplător aceste date, ele făcând parte dintr-o serie de mai mult de 100 de evenimente care au avut loc în Europa pentru a marca a șaptea ediție anuală a Săptămânii Europene a Biotehnologiilor (care s-a desfășurat între 23 și 29 septembrie).
Întâlnirea a fost una dominată de emoții deoarece întreaga echipă care a pus bazele asociației (precum și cei care au sprijinit-o) a avut de înfruntat numeroase obstacole în acești 10 ani, a trebuit să strângă rândurile pentru a face față valului de opinii și de decizii potrivnice, și chiar amenințărilor personale din partea diverșilor susținători mai agresivi ai „verzilor“. Asociația a fost înființată cu scopul inițial de a susține biotehnologiile și cultivarea soiei modificate genetic în România. Dar pentru că știința a evoluat și a venit cu alte provocări, AgroBitechRom are acum și misiunea de a sprijini legiferarea corectă a noilor tehnologii de ameliorare astfel încât să poată fi folosite și de fermierii europeni, și mai ales români. De asemenea, se poate mândri cu faptul că, pentru promovarea biotehnologiilor, a reușit parteneriate cu marile organizații de fermieri, colaborări foarte bune cu AIPROM; AISR; AMSEM, precum și alte organizații din domenii conexe (ANFNC – Asociația Națională a Fabricanților de Nutrețuri Combinate, Asociația Română a Comercianților de Produse Agricole ARCPA), împreună cu care a format o voce comună puternică, sprijiniți fiind și de asociația-mamă EuropaBio. Dar nu este suficient, pentru că publicul larg are nevoie de informare, acesta fiind un alt scop al asociației: o comunicare cât mai bună cu consumatorul prin intermediul canalelor media generaliste. De altfel, un studiu realizat de AgroBiotechRom anul trecut a arătat că pe lista „pericolelor potențiale“ pe care le caută un consumator printre ingrediente, prezența unui OMG este abia pe locul 5, iar consumatorul european este mult mai puțin interesat de prezența acestuia în compoziția unui produs decât era acum 10 ani, a spus Mihaela Vasile, președinte al asociației, vorbind despre schimbările în percepția publică din acest interval de timp.
Cu toate acestea, „și azi, la 25 de ani de când aceste produse sunt pe piață, continuă să existe mituri. Dar noi am crezut în știință. Cred că la provocările actuale, răspunsul trebuie să vină tot de la știință. Suntem într-o poziție privilegiată, deoarece autoritățile române au sprijinit mereu știința și biotehnologiile, nu au interzis cultivarea OMG câtă vreme aveau aviz favorabil științific“, a spus Cristina Cionga, director afaceri europene APPR, care a subliniat că asociația a fost înființată la cererea fermierilor, amintind de colaborarea cu colegi precum Adrian Rădulescu, Marcel Cucu, Adelina Popescu, profesori cercetători ca Elena Badea, Doru Pamfil, Valeriu Tabără, Gheorghe Sin, acad. Gheorghe Hera etc. „Cu toții trebuie să ne aducem aportul pentru ca această preocupare pentru plantele ameliorate genetic să rămână actuală. Lumea este neștiutoare“, a punctat și Marcel Cucu, de la Asociația Producătorilor Agricoli din Brăila. Maria Cîrjă, director marketing Corteva, a spus chiar mai apăsat că „este «o crimă» interzicerea accesului fermierilor europeni la inovație și la toate rezultatele actuale prin care se poate produce mai mult, mai repede și mai ieftin. Să avem un mesaj comun, să transmitem autorităților române și mai ales europene că trebuie să avem acces la noile tehnici de ameliorare“, a completat ea. Și Andrei Măruțescu, director comunicare Syngenta, a subliniat faptul că legislația actuală nu își mai găsește rostul, fiind depășită de noile descoperiri în domeniul ameliorării plantelor, și de aceea trebuie insistat pentru introducerea inovației și reglementarea ei corectă. „Plantele sunt foarte generoase în privința modificării genetice, pentru că dintr-o singură celulă se poate obține un organism intact care poate fi crescut în condiții artificiale. Trebuie să avem încredere în știință. Cei care au folosit această tehnologie, știu că acesta este viitorul“, a spus și prof. dr. Elena Badea, de la Facultatea de Biotehnologii București. Și colegul său de la Cluj, prof. Doru Pamfil, a amintit de lupta care trebuie dusă în continuare pentru acceptarea pe scară largă a noilor tehnologii, pentru informare corectă a publicului larg.
La întâlnire au fost prezente și două studente de la universitatea olandeză Wageningen, care au vorbit despre o inițiativă cetățenească la nivel european, de sprijinire a noilor tehnici de ameliorare și de o încadrare corectă în legislație. Practic, un instrument pus la dispoziția celor care doresc să susțină inovația în acest domeniu și care pot semna pentru acesta pe site-ul https://www.growscientificprogress.org. Inițiativa este deschisă până în iulie 2020 și sunt necesare un milion de semnături din toate cele 28 state membre.
„Să fim ca niște roți dințate, să lucrăm împreună, iar deciziile politice să aibă la bază dovezi științifice“, a fost mesajul de final al Mihaelei Vasile, președintele AgroBiotechRom. Urăm și noi «La (cât mai) mulți ani!» echipei, iar eforturile sale și ale fermierilor să se fructifice cât mai curând și să poată cultiva plante cu performanțe îmbunătățite.
Roxana DRĂGHICI
