Asociaţia Producătorilor Agricoli din Dobrogea a devenit membru APPR

Pe 8 iunie, reprezentanţii celor două asociaţii au semnat actul oficial de aderare prin care fermierii dobrogeni ai tinerei APAD au devenit membri în APPR. „Acest act semnat azi este formal, dar ştim că împreună putem fi o forţă. Cu cât ne adunăm mai mulţi, cu atât vom putea reprezenta ceva şi vom fi mai puternici. Orice întărire, din orice parte a ţării, este binevenită, iar asta va face ca valoarea acestei organizaţii să fie una de ale cărei păreri autorităţile să ţină cont“, a spus Nicolae Sitaru, preşedintele APPR.

Cu acelaşi crez, Theodor Ichim a adăugat: „Ni se pare că cel mai aproape de obiectivele noastre sunt cei din APPR. Sper să ne păstrăm coerenţa şi consecvenţa, să fim o forţă care să impună o direcţie a agriculturii. Cred cu tărie în proiectele pe care le vom avea împreună“. Evenimentul a avut loc la ferma lui Costin Telehuz, care a fost şi gazdă a „Zilei Grâului din Bărăgan“, în localitatea Mărculeşti, judeţul Ialomiţa.

La conferinţa care a precedat Ziua Grâului din Bărăgan, Cristina Cionga, director Afaceri Europene al APPR, a prezentat cele mai recente informaţii aduse de la Bruxelles. Suma totală acordată agriculturii este de 386 mld. euro, finanţare prin PAC. O parte din aceşti bani este în curs de cheltuire, conform regulilor vechi, pe perioada de tranziţie 2021-2022. Pe tot exerciţiul financiar, România va beneficia de 21,5 mld. euro, din care 13,7 mld. euro în Pilonul I, ca plăţi directe, iar restul în Pilonul II, ca măsuri de dezvoltare rurală, plus fonduri Next Generation care să ajute la refacerea Europei post-Covid. Trialogul (dintre Comisia Europeană, Parlamentul şi Consiliul European) nu s-a finalizat cu un verdict privind agricultura şi cum vor fi transpuse în PNRR deciziile de la Bruxelles. Tot ce înseamnă regulamentul PAC după anul 2023 trebuie hotărât în cursul acestui an. Sunt câteva puncte asupra cărora s-a căzut de acord, dar mai sunt multe altele de discutat.

Probleme nesoluţionate:

• Alocarea sumelor pentru acţiuni climatice prin Pilonul II - Comisia susţine că din Pilonul II trebuie să se aloce 35%, din care 60% pentru zone cu constrângeri naturale şi bunăstarea animalelor, iar Parlamentul susţine 37%.
• În privinţa GAEC: GAEC 8 ridică o problemă privind dificultatea de a face rotaţii în fermele producătorilor de sămânţă care au investit în irigaţii şi ar fi foarte greu să modifice structura culturilor an de an. Cristina Cionga spune că francezii de la ARVALIS au venit cu studii care arată că există soluţii alternative în aceste situaţii, cu efecte similare, care reduc şi pericolul bolilor şi dăunătorilor. Probleme asemănătoare sunt în zonele din Dobrogea, unde nu se poate cultiva porumb. GAEC 9 (suprafaţa alocată biodiversităţii) - care fie va rămâne nelucrată, fie va conţine alte elemente neproductive, de biodiversitate, este un alt punct încă deschis discuţiilor.
• Resursele alocate ecoschemelor  în Pilonul I vor excede GAEC, vor fi ţinte mai ambiţioase. Fermierii nu vor fi obligaţi să le introducă, dar statul membru va fi obligat să aloce 25% din suma Pilonului I acestor ecoscheme.
• Redistribuirea (la pachet cu plafonarea) va fi probabil de 10% din totalul plăţilor directe şi va reprezenta o alternativă la această plafonare. Sunt încă discuţii până la ce nivel al fermei medii (care în România are o dimensiune foarte mică - 3,5 ha).
• Pentru Sprijinul cuplat vegetal se discută despre un procent de 13% + 2% pentru culturi proteice în Comisie, versus 10% + 2% pentru culturi proteice în Parlamentul European.

​
Un alt subiect interesant iniţiat de Parlament: condiţionalitatea socială, care ar urma să se aplice din 2023 sau 2025: adică acordarea subvenţiei din bani europeni să fie condiţionată de respectarea drepturilor salariale ale angajaţilor, iar inspectorii de muncă vor avea dreptul să facă vizite în ferme pentru verifica respectarea condiţiilor şi a contractelor colective de muncă.

Roxana DRĂGHICI