Asocierea si integrarea productiei agricole, printre prioritatile MADR

La data de 30 martie a.c., Mediafax şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au organizat o conferinţă de presă având ca temă principală de dezbatere problemele din agricultură. În cadrul evenimentului, ministrul Agriculturii a vorbit despre politicile promovate de MADR, care au ca obiectiv principal modernizarea agriculturii româneşti.

---

„Prin politicile ministerului trebuie să încurajăm asocierea şi integrarea producţiei agricole. Agricultorii nu vor putea vinde în supermarketuri dacă nu se asociază. O altă prioritate este absorţia fondurilor europene şi, dacă nu vom fi capabili să le atragem în totalitate, ne va fi dificil ca în următorul pachet financiar al PAC 2014-2020 să cerem din nou sume consistente”, a declarat dl Fuia. Potrivit acestuia, rata de absorbţie pe investiţii este de peste 40%, procent care la nivel european ne plasează printre ultimele locuri în absorbţia fondurilor europene. În opinia ministrului Agriculturii, banii europeni ar trebui să fie mult mai bine folosiţi pentru dezvoltarea economică a mediului rural: „Nu putem dezvolta zona rurală fără absorbţia fondurilor europene şi aducerea tinerilor în activităţi agricole şi nonagricole”. În privinţa balanţei comerciale cu produse agroalimentare, dl Stelian Fuia a afirmat că aceasta a rămas negativă anul trecut, dar că a scăzut cu 50% faţă de 2010. Sectorul vegetal este cel care anul trecut a redus deficitul balanţei comerciale. „Dacă am integra producţia vegetală şi am face export de produse alimentare cu valoare adăugată, şi nu de materie primă, această balanţă comercială ar fi fost astăzi echilibrată sau chiar pozitivă”, a spus reprezentantul instituţiei. Alte priorităţi amintite de dl Fuia au fost dezvoltarea cercetării şi a învăţământului agricol. În privinţa cercetării agricole, oficialul consideră necesară o restructurare din temelii, pentru ca mediul ştiinţific să fie capabil să absoarbă fondurile europene ce îi vor fi alocate din 2014. În cadrul evenimentului, ministrul Agriculturii a dorit să precizeze importanţa pe care o va juca în viitor constituirea de Grupuri de Acţiune Locală (GAL). „Aceste GAL au un rol important în dezvoltarea agricolă locală, precum şi în cea rurală. Vom aloca 100 de milioane de euro pe sesiune şi vor fi două la număr. Grupurile vor putea face proiecte până la o valoare de 200 de mii de euro”, a spus dl Fuia. Ministrul Agriculturii le-a imputat reprezentanţilor mediului bancar faptul că reticenţa lor în a finanţa agricultura a influenţat negativ dezvoltarea acestui sector. Totodată, oficialul a acuzat băncile comerciale, care au dezvoltat o afacere din vânzarea scrisorilor de confort. „Dacă nu suntem acolo unde ar trebui să fim, este şi din cauza reticenţei sistemului bancar în a finanţa agricultura. Politica bancară se opreşte la ieşirea din oraş. Agricultura este un sector care a funcţionat în plină criză economică şi nu ar trebui să existe această reticenţă din partea băncilor”, a afirmat ministrul Agriculturii. Din partea sistemului bancar a vorbit dl Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Acesta a afirmat că 30% din activitatea de creditare a CEC Bank este îndreptată pentru finanţarea agriculturii şi a asigurat că banca pe care o conduce nu oferă scrisori de confort pe care nu le respectă. În 2011, CEC Bank a acordat 20.600 de credite, în valoare de circa 80 de milioane de euro, iar anul acesta, în primele trei luni, valoarea celor peste 10.000 de credite acordate este de 20 de milioane de euro. Agricultorii prezenţi în sală au adus critici la adresa băncilor comerciale cu privire la dobânzile practicate. La această adresă, dl Gheţea a răspuns că responsabilă de politica monetară este, în principal, Banca Naţională a României şi că dobânzile din agricultură sunt de regulă mai mici faţă de cele practicate în alte domenii, precum comerţul sau industria.

97% din fermieri au depus electronic cererile de plată
Prezent la evenimentul organizat de Mediafax, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, dl Florin Faur, a susţinut că, datorită procentului mare al depunerii cererilor electronice, s-a mărit şi calitatea în acordarea subvenţiilor agricole către agricultori. „Din pachetul financiar 2007-2013, 8,6 mld. euro sunt derulaţi de APIA. Începând cu anul 2010, s-a demarat proiectulpilot de depunere în sistem electronic a cererilor de plată. La acest moment, 35 de fermieri, din cei 353 de mii, au ales varianta clasică de depunere a cererilor. Acest concept, de depunere electronică, este implementat de mai mulţi ani şi în alte state ale UE, dar în România a avut succes mai mult pentru că, din primul an în care s-a propus pe scară largă, a fost rapid acceptată ideea. Sunt state vechi în UE care nu au nici acum gradul de acceptare din România. Anul trecut, peste 97% din fermieri au depus cererile electronic şi prin acest lucru a crescut şi calitatea depunerilor, care este un element esenţial. Nu este suficient să spunem că am plătit până acum 3,3 mld. euro pe plăţi directe dacă aceste plăţi nu au şi elemente de calitate asociată. Actualmente, la nivel naţional, 78% din fermierii aflaţi în baza de date au început să-şi depună cererea şi zilnic preluăm circa 28 de mii de cereri”, a declarat dl Faur.

Controale APIA
Potrivit directorului APIA, începând cu luna aprilie agenţia va efectua controale acolo unde s-au înregistrat supradeclarări. „Echipele de control ale APIA vor avea o activitate în comunele unde s-au identificat probleme mari de suprapuneri. Împreună cu fermierii, se va merge din bloc în bloc fizic pentru a se poziţiona corect. Nu este un control autentic, ci mai degrabă o acţiune prin care România îşi va consolida registrul cadastral electronic. Acolo unde vom vedea terenuri pârloagă, vom lucra şi la aceste aspecte, dar această acţiune de mare amploare va viza în primul rând aceste poziţionări”, a spus dl Faur. Din datele oferite de reprezentantul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în 2011 au fost identificate 1,6 milioane de suprapuneri, iar în acest an, din cele 33% de cereri depuse, s-au găsit 100 de mii de suprapuneri. Începând cu 16 octombrie 2011 şi până la sfârşitul lunii martie, APIA a acordat subvenţii în valoare de 7,1 mld. lei. „Până la 10 aprilie a.c. vrem ca 98,5% din plăţile totale prevăzute să fie încheiate, pentru a se asigura şi o primăvară cu bani la fermieri, nu doar o toamnă”, a precizat dl Florin Faur, director al APIA.

Ana MUSTĂŢEA