Aşteptări ale mediului privat de la universităţile de profil

La sfârşitul lunii martie a.c., RFI România şi APPR au lansat dezbaterea online „De la educaţie la inovare, de la catedră la fermă“, la care au luat parte reprezentanţi ai mediului universitar agricol şi ai celui socioeconomic.

Pentru început, moderatorul evenimentului, Costantin Rudniţchi, realizator al emisiunii „Rural“, a prezentat câteva cifre care arată gradul redus de specializare al managerilor de ferme din România comparativ cu cei din UE: 8,5% din fermierii europeni au studii agricole şi 70% din ei au experienţă practică. În România, 90% din managerii de ferme au doar experienţă practică şi numai 1% au studii de specialitate. Această situaţie denotă necesitatea profesionalizării agricultorilor, iar universităţile de profil joacă un rol deosebit în specializarea viitoarelor generaţii de fermieri. Potrivit ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, în învăţământul superior agricol se înregistrează o creştere a numărului total de studenţi (înscrişi la licenţă, master şi doctorat), care acum este de peste 35.000, în vreme ce în urmă cu 5 ani era sub 32.000.

„În condiţiile în care numărul de studenţi înregistrează o scădere la nivel general în România, observăm atractivitatea învăţământului superior agricol. Însă cel mai important lucru este faptul că avem o oportunitate fără precedent, şi anume fondurile disponibile pentru educaţie alocate prin PNRR. La începutul acestui proiect pentru educaţie exista un fond de 1 mld. euro, iar acum sunt disponibili 4,4 mld. euro. În acest buget există o componentă foarte importantă, în afară de partea de digitalizare şi infrastructură (care beneficiază de 2 mld. euro), ce dispune de 630 de milioane de euro şi este dedicată învăţământului profesional, în special celui dual, care pune accent deosebit pe activităţile practice, atât de necesare în învăţământul agricol. Este o oportunitate majoră care trebuie să fie valorificată, iar învăţământul agricol ar trebui să fie unul dintre principalii beneficiari ai acestei componente. Bugetul pe care îl va avea la dispoziţie Ministerul Educaţiei prin PNRR depăşeşte cu mult toate finanţările europene de la intrarea României în UE şi până în prezent.“

Potrivit lui Cîmpeanu, pentru a răspunde noilor realităţi este nevoie de o apropiere a mediului educaţional de cel socioeconomic, de o adaptare a planurilor de învăţământ prin creşterea numărului orelor de practică şi de consolidare a legăturii între şcoală şi agenţii economici. De asemenea, ministrul a susţinut că este nevoie de o concentrare tuturor USAMV, care dispun de o infrastructură unică.

„Această infrastructură poate fi pusă în valoare, în beneficiul tinerilor care vor să aibă o pregătire în domeniul agricol nu numai la nivel de licenţă, masterat sau doctorat, ci şi la nivel postliceal. Încurajez înfiinţarea colegiilor de învăţământ terţiar nonuniversitar, având în vedere şi finanţarea prin PNRR a acestui tip de învăţământ.“ Spre final, ministrul a subliniat şi importanţa creşterii ponderii activităţilor agricole şi adaptarea învăţământului agricol la cerinţele pieţei muncii.

Din partea mediului de afaceri a luat cuvântul Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, care a spus că mediul universitar trebuie să cunoască foarte bine cine sunt beneficiarii din piaţă, pornind de la nevoile celor mici până la cei mari. Spre exemplu, în APRIL, cel mai mic agent economic din piaţă procesează 6-7 t lapte/zi, iar cel mai mare 400 t/zi.

„Cei mari au nevoi de ingineri tehnologi care să cunoască ultimele descoperiri ale ştiinţei pentru că nu se poate lucra într- un mediu competitiv, într-o piaţa europeană fără să ţinem pasul cu ştiinţa, cu ultimele descoperiri, unde totul este computerizat. Pot să vă informez că la Timişoara există o fabrica unde în acest an se vor investi peste 4,5 milioane de euro în robotizare. Avem nevoie de tehnologie pentru fabricile de nivel mediu cu capital românesc unde trebuie să se îmbine tradiţia cu noile descoperiri. Recomandarea mea pentru mediul universitar este ca în primii ani să se creeze baza iar în anul terminal să se facă conexiunea cu ultimele descoperiri din domeniu. Noi suntem deschişi la orice fel de colaborare cu mediul universitar în condiţiile în care asta va duce la creşterea competitivităţii mediului de afaceri din România. Viitorul este ştiinţă, tehnică, IT şi competitivitate, pentru că urmează ani grei, iar dumneavoastră, cadrele didactice, trebuie să aveţi viziune, să întrezăriţi ce va face studentul de anul l peste 5-6 ani, pentru că viteza de schimbare este foarte mare.“ Reprezentantul industriei laptelui din România le-a solicitat reprezentanţilor învăţământului superior agricol să iasă mai des în mass-media şi să se implice mai mult în educarea consumatorilor cu privire la rolul noilor tehnologii - respectiv biotehnologii, în asigurarea hranei populaţiei.

Alina Creţu, director executiv al APPR, a subliniat, la rândul său, ca universităţile trebuie să aibă cadre formate care să facă cunoscute rezultatele cercetărilor efectuate şi că printr-un contact permanent cu mediul privat pot apărea lucruri benefice. „Noi, cei care lucrăm în domeniul vegetal, suntem foarte atenţi la ce se întâmplă în domeniul biotehnologiilor şi al noilor tehnici de ameliorare şi numai în colaborare cu dvs. vom putea ajunge să implementăm aceste soluţii.“

În privinţa sistemului educaţional, directorul executiv a afirmat: „Învăţământul agricol secundar şi cel superior trebuie să fie deschise la tot ce înseamnă mediul activ agricol. Aici este cheia. Trebuie să pregătească oameni pentru viaţa activă pentru că un procent foarte redus dintre cei care termină învăţământul agricol ajung să lucreze în cercetare sau în domeniul educaţiei; marea majoritate ar trebui să ajungă în mediul activ. Observ cu bucurie că în ultimii ani universităţile sunt tot mai deschise la nou, cel puţin cele cu care noi colaborăm. Au departamente care funcţionează foarte bine şi se ocupă de relaţia cu mediul de afaceri şi ar trebui ca aceste departamente să ocupe un loc din ce în ce mai important în cadrul universităţilor astfel încât să identifice cererea de pe piaţa activă agricolă, iar formarea să sufere anumite modificări în funcţie de cerinţe.“ Totodată, reprezentanta asociaţiei de fermieri a afirmat că ar fi util ca absolvenţii de învăţământ secundar să aibă posibilitatea de a urma anumite cursuri care să le permită o formare profesională pe un anumit domeniu.

Ana IONIŢĂ