Atacul de Tanymecus, ținut în frâu de temperaturile scăzute

Totodată, specialistul afirmă că în acest an factorii climatici – o chestiune de noroc – au împiedicat atacuri masive ale dăunătorilor, însă aceștia continuă să se dezvolte, pot prolifera și în lipsa soluțiilor eficiente de combatere putem asista, în următorii ani, la culturi agricole compromise.

„În acest an, atacul rățișoarei porumbului (Tanymecus dilacotillis) a fost slab deoarece temperaturile au fost scăzute – în special dimineața, în perioada în care porumbul era foarte sensibil, adică de la răsărire până la faza de patru frunze.

Pot spune că Tanymecus a fost cuminte anul acesta, daunele nu au fost mari și plantele au scăpat, dar el s-a hrănit (în România are 34 de plante-gazdă) și s-a putut înmulți, ceea ce înseamnă că la anul sau peste 2 ani putem avea probleme foarte mari. În această primăvară insecta nu a putut să se manifeste din cauza temperaturilor mai reduse.

În schimb, viermii-sârmă (Agriotes sp.) au avut în acest an o dezvoltare spectaculoasă, inclusiv în zona unde activez – Fundulea. Aici dăunătorul era prezent, dar nu făcea ravagii. În acest an, mulți fermieri din zona de sud și sud-est a țării – zone considerate mai puțin favorabile pentru Agriotes sps. – s-au confruntat cu acest dăunător. Problema mare în cazul viermilor-sârmă este că atacul nu se manifestă doar la sămânță, ci și după ce planta răsare. Ploile căzute în ultima perioadă au favorizat și ele atacul dăunătorului.“

Întrebat care sunt cauzele pentru care atacul de Agriotes s-a manifestat mai accentuat în acest an, cercetătorul a afirmat că factorii favorizanți au fost condițiile climatice și lipsa tratamentului semințelor cu produse sistemice, pe bază de substanțe neonicotinoide. „Tratamentele cu produse sistemice permise pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui diminuau numărul de Agriotes sp., nu doar de Tanymecus. Acum, în conditiile în care s-a interzis folosirea lor, rezerva de dăunători va crește. Din același motiv va prolifera și un alt dăunător: buha semănăturilor (Agrotis spp), iar efectul se va vedea în următorii ani.“

În această primăvară, în culturile de floarea-soarelui a făcut pagube și gândacul pământiu (Opatrum sabulosum), al cărui atac a fost destul de mare față de anii trecuți. „Pentru protecția culturii de floarea-soarelui, soluțiile chimice rămase sunt doar cele pe bază de cipermetrin, însă acestea protejează doar sămânța, nu și planta în primele faze de vegetație. Pentru protecția culturii împotriva rățișoarei, tratamentele de corecție efectuate în vegetație sunt o loterie pentru fermieri. Ele nu protejează planta, iar acest lucru a fost evidențiat de rezultatele obținute la testele experimentale. Se numesc tratamente de corecție pentru că se fac doar dacă tratamentul la sămânță nu a fost efectuat corect. Ele singure nu fac față, mai ales dacă atacul este mare.“ Lobby-ul realizat la nivel european împotriva utilizării produselor sistemice pe bază de substanțe neonicotinoide la tratamentul semințelor este unul puternic. S-a interzis folosirea acestor produse în cultura de floarea-soarelui și sunt propuneri serioase de a le interzice și la cultura de porumb.

„Nu știu dacă anul următor mai putem să obținem derogare în vederea folosirii acestor substanțe la tratamentul semințelor de porumb. Consider că șansele sunt foarte mici pentru că, din păcate, există un lobby foarte puternic împotriva utilizării lor.“ Ministerul Agriculturii a finanțat un proiect coordonat de ASAS pentru a culege informații științifice privind eficiența produselor pe bază de neonicotinoide și impactul lor asupra sănătății albinelor, iar rezultatele obținute vor fi prezentate instituțiilor europene, scopul fiind acela de a i se permite României utilizarea în continuare a substanțelor neonicotinoide. Cercetările trebuie însă să aibă continuitate, dar și să se bucure de finanțare din partea autorității. „Avem un proiect nou, sectorial, întins pe durata a 3 ani și finanțat de MADR, numai că anul acesta, din cauza constrângerilor bugetare, 20% din fonduri nu au mai fost alocate. Din păcate nu știm ce finanțări vom avea la dispoziție în anii următori. Rezultatele obținute în proiecte pe această temă au fost și vor fi folosite ca argumente în fața instituțiilor europene, astfel încât România să poată utiliza și anii următori produse conținând substanțe neonicotinoide. Sperăm ca utilizarea lor să fie permisă măcar în cazul culturii de porumb pentru că altfel dăunători precum Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Agrotis spp pot face ravagii. La ora actuală, cele mai eficiente tratamente pentru combaterea lor sunt cele efectuate cu substanțe neonicotinoide. Sperăm ca pe viitor să apară produse de protecție cu eficacitate similară.“

Un noroc pe care nu știm dacă îl vom mai avea și anii următori

În încheiere dr. ing. Emil Georgescu a afirmat că anul acesta a fost pur și simplu un noroc faptul că atacul rățișoarei nu a fost atât de virulent.

„Vremea a fost destul de rece în primăvară pentru a favoriza atacul de Tanymecus pentru că altfel, în condițiile secetei înregistrate, mai ales în zonele de sud și sud-est ale țării, pagubele ar fi fost însemnate. A fost frig dimineața și temperatura a fost scăzută până la jumătatea zilei. În luna aprilie și chiar la început de mai plantele de porumb aveau probleme cauzate de temperaturile scăzute și s-au observat simptomele specifice. În aceste condiții activitatea dăunătorului la suprafața solului a fost redusă, el a stat mai mult ascuns și atunci porumbul a scăpat. Ce s-a întâmplat anul acesta este pur și simplu un noroc.

Vă închipuiți ce s-ar fi întâmplat dacă culturile erau distruse și fermierii erau nevoiți să semene din nou în condițiile din acest an, când instalarea stării de urgență a creat probleme cu aprovizionarea. Cum am mai spus, a fost un mare noroc, dar în agricultură nu trebuie să mergem la noroc, ci trebuie să protejăm plantele.“

Ana IONIȚĂ