Atacul de Tanymecus, ţinut în frâu de temperaturile scăzute

15/6/2020

Dr. ing. Emil Georgescu, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea rezervei de dăunători periculoşi pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui, în condiţiile în care tratamentele la sămânţă cu produse de protecţie sistemice suferă multe restricţii.

Totodată, specialistul afirmă că în acest an factorii climatici - o chestiune de noroc - au împiedicat atacuri masive ale dăunătorilor, însă aceştia continuă să se dezvolte, pot prolifera şi în lipsa soluţiilor eficiente de combatere putem asista, în următorii ani, la culturi agricole compromise.

„În acest an, atacul răţişoarei porumbului (Tanymecus dilacotillis) a fost slab deoarece temperaturile au fost scăzute - în special dimineaţa, în perioada în care porumbul era foarte sensibil, adică de la răsărire până la faza de patru frunze.

Pot spune că Tanymecus a fost cuminte anul acesta, daunele nu au fost mari şi plantele au scăpat, dar el s-a hrănit (în România are 34 de plante-gazdă) şi s-a putut înmulţi, ceea ce înseamnă că la anul sau peste 2 ani putem avea probleme foarte mari. În această primăvară insecta nu a putut să se manifeste din cauza temperaturilor mai reduse.

În schimb, viermii-sârmă (Agriotes sp.) au avut în acest an o dezvoltare spectaculoasă, inclusiv în zona unde activez - Fundulea. Aici dăunătorul era prezent, dar nu făcea ravagii. În acest an, mulţi fermieri din zona de sud şi sud-est a ţării - zone considerate mai puţin favorabile pentru Agriotes sps. - s-au confruntat cu acest dăunător. Problema mare în cazul viermilor-sârmă este că atacul nu se manifestă doar la sămânţă, ci şi după ce planta răsare. Ploile căzute în ultima perioadă au favorizat şi ele atacul dăunătorului.“

Întrebat care sunt cauzele pentru care atacul de Agriotes s-a manifestat mai accentuat în acest an, cercetătorul a afirmat că factorii favorizanţi au fost condiţiile climatice şi lipsa tratamentului seminţelor cu produse sistemice, pe bază de substanţe neonicotinoide. „Tratamentele cu produse sistemice permise pentru tratarea seminţelor de floarea-soarelui diminuau numărul de Agriotes sp., nu doar de Tanymecus. Acum, în conditiile în care s-a interzis folosirea lor, rezerva de dăunători va creşte. Din acelaşi motiv va prolifera şi un alt dăunător: buha semănăturilor (Agrotis spp), iar efectul se va vedea în următorii ani.“

În această primăvară, în culturile de floarea-soarelui a făcut pagube şi gândacul pământiu (Opatrum sabulosum), al cărui atac a fost destul de mare faţă de anii trecuţi. „Pentru protecţia culturii de floarea-soarelui, soluţiile chimice rămase sunt doar cele pe bază de cipermetrin, însă acestea protejează doar sămânţa, nu şi planta în primele faze de vegetaţie. Pentru protecţia culturii împotriva răţişoarei, tratamentele de corecţie efectuate în vegetaţie sunt o loterie pentru fermieri. Ele nu protejează planta, iar acest lucru a fost evidenţiat de rezultatele obţinute la testele experimentale. Se numesc tratamente de corecţie pentru că se fac doar dacă tratamentul la sămânţă nu a fost efectuat corect. Ele singure nu fac faţă, mai ales dacă atacul este mare.“ Lobby-ul realizat la nivel european împotriva utilizării produselor sistemice pe bază de substanţe neonicotinoide la tratamentul seminţelor este unul puternic. S-a interzis folosirea acestor produse în cultura de floarea-soarelui şi sunt propuneri serioase de a le interzice şi la cultura de porumb.

„Nu ştiu dacă anul următor mai putem să obţinem derogare în vederea folosirii acestor substanţe la tratamentul seminţelor de porumb. Consider că şansele sunt foarte mici pentru că, din păcate, există un lobby foarte puternic împotriva utilizării lor.“ Ministerul Agriculturii a finanţat un proiect coordonat de ASAS pentru a culege informaţii ştiinţifice privind eficienţa produselor pe bază de neonicotinoide şi impactul lor asupra sănătăţii albinelor, iar rezultatele obţinute vor fi prezentate instituţiilor europene, scopul fiind acela de a i se permite României utilizarea în continuare a substanţelor neonicotinoide. Cercetările trebuie însă să aibă continuitate, dar şi să se bucure de finanţare din partea autorităţii. „Avem un proiect nou, sectorial, întins pe durata a 3 ani şi finanţat de MADR, numai că anul acesta, din cauza constrângerilor bugetare, 20% din fonduri nu au mai fost alocate. Din păcate nu ştim ce finanţări vom avea la dispoziţie în anii următori. Rezultatele obţinute în proiecte pe această temă au fost şi vor fi folosite ca argumente în faţa instituţiilor europene, astfel încât România să poată utiliza şi anii următori produse conţinând substanţe neonicotinoide. Sperăm ca utilizarea lor să fie permisă măcar în cazul culturii de porumb pentru că altfel dăunători precum Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Agrotis spp pot face ravagii. La ora actuală, cele mai eficiente tratamente pentru combaterea lor sunt cele efectuate cu substanţe neonicotinoide. Sperăm ca pe viitor să apară produse de protecţie cu eficacitate similară.“

Un noroc pe care nu ştim dacă îl vom mai avea şi anii următori

În încheiere dr. ing. Emil Georgescu a afirmat că anul acesta a fost pur şi simplu un noroc faptul că atacul răţişoarei nu a fost atât de virulent.

„Vremea a fost destul de rece în primăvară pentru a favoriza atacul de Tanymecus pentru că altfel, în condiţiile secetei înregistrate, mai ales în zonele de sud şi sud-est ale ţării, pagubele ar fi fost însemnate. A fost frig dimineaţa şi temperatura a fost scăzută până la jumătatea zilei. În luna aprilie şi chiar la început de mai plantele de porumb aveau probleme cauzate de temperaturile scăzute şi s-au observat simptomele specifice. În aceste condiţii activitatea dăunătorului la suprafaţa solului a fost redusă, el a stat mai mult ascuns şi atunci porumbul a scăpat. Ce s-a întâmplat anul acesta este pur şi simplu un noroc.

Vă închipuiţi ce s-ar fi întâmplat dacă culturile erau distruse şi fermierii erau nevoiţi să semene din nou în condiţiile din acest an, când instalarea stării de urgenţă a creat probleme cu aprovizionarea. Cum am mai spus, a fost un mare noroc, dar în agricultură nu trebuie să mergem la noroc, ci trebuie să protejăm plantele.“

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Atacul de Tanymecus, ţinut în frâu de temperaturile scăzute

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT