Atenţie la atacul răţişoarei porumbului!

În această primăvară, răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) a întâlnit condiţii prielnice de dezvoltare, astfel că în unele zone din ţară, cu precădere în regiunea Moldova, au fost semnalate atacuri puternice ale acestui dăunător periculos pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui, chiar şi în condiţiile în care seminţele au fost tratate cu neonicotinoide.

Timpul este extrem de preţios pentru a avea succes în combaterea răţişoarei porumbului, iar efectuarea tratamentelor de corecţie în vegetaţie nu trebuie să întârzie. Atacul se înregistrează în primele faze de dezvoltare ale culturilor agricole, iar cel din lanurile de floarea-soarelui este extrem de păgubitor pentru că, o dată retezate tinerele plăntuţe, nu mai există şansa de a se mai regenera.

La cultura de porumb se observă rosături în zona coletului şi, dacă se intervine imediat cu tratamente specifice, pagubele pot fi înlăturate. Atacul în masă al răţişoarei, când pragul economic de dăunare (PED) este cu mult depăşit, cauzează compromiterea culturilor agricole. Când plantele sunt atacate într-o fază mai avansată, insectele rod marginal frunzele, sub formă de trepte; plantele se refac, dar sunt întârziate în vegetaţie. După faza de 4-5 frunze ale porumbului, nu mai există pericol de atac deoarece nu mai constituie sursă de hrană pentru dăunător, acesta hrănindu-se cu alte plante spontane, precum pălămida. Activitatea dăunătorului este deosebit de intensă în perioadele însorite şi călduroase când temperatura solului depăşeşte 18 grade Celsius şi se întinde până în luna iunie.

Majoritatea pontei este depusă în cultura de porumb, iar o femelă poate depune până la 100 de ouă. După ecloziune, la 1-4 săptămâni de la depunerea ouălor, larvele se hrănesc cu rădăcinile de porumb, dar şi ale altor plante, însă pagubele nu sunt semnificative. Nu degeaba răţişoara porumbului este considerat cel mai important dăunător din ţara noastră: modalitatea sa de atac, de a reteza plantele de la colet, impune în unele cazuri reînsămânţarea culturilor, iar acest lucru conduce la costuri suplimentare pentru fermieri. Cea mai eficientă şi mai sigură metodă de combatere a dăunătorului este tratamentul seminţelor cu neonicotinoide. De cinci ani, de când Comisia Europeană a luat decizia de a restricţiona utilizarea neonicotinoidelor pe baza unui studiu care ar indica impactul negativ asupra sănătăţii albinelor, România solicită derogare după derogare pentru a salva culturile de porumb şi floarea-soarelui de atacul acestui dăunător, care este extrem de agresiv atunci când întâlneşte condiţii prielnice de dezvoltare. Creşterile de producţie, înregistrate de România în ultimii ani, nu ar fi fost posibile în lipsa acestei măsuri fitosanitare extrem de importante, care asigură un start bun al culturilor şi o garanţie că recoltele vor fi mulţumitoare. În anul 2016, România a fost cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE, iar în 2017 s-au obţinut producţii însemnate, de 14,5 milioane de tone la porumb şi de 3,167 milioane de tone de floarea-soarelui.

Rolul deosebil al neonicotinoidelor, al tratamentelor seminţelor cu aceste produse chimice, pentru agricultura românească a fost evidenţiat şi în unele studii interne, cu atât mai mult cu cât nu există nici un produs înlocuitor eficient. Potrivit AIPROM, per ansamblul agriculturii, pierderile de producţie pot varia între 20 şi 40%, iar în contextul acestor pierderi, fermierii sunt afectaţi în proporţie de 72% şi 80%. Pierderi importante, indirecte, se pot înregistra şi la nivelul furnizorilor de inputuri agricole, ca şi la nivelul bugetului de stat. Potrivit dr. ing. Aurel Badiu, membru al ASAS, dacă insecticidele neonicotinoide vor fi interzise total, într-un sezon de atac, pierderile de producţie pot ajunge la 1 miliard de euro. În condiţiile acestui an, chiar şi la culturile unde s-au aplicat tratamente pe seminţe, se impune efectuarea tratamentelor de corecţie la răsărirea culturilor. Pentru un efect rapid se poate opta pentru un produs piretroid, care acţionează prin contact şi ingestie, cum este Decis Mega 50 EW. La cultura de porumb acest produs se poate aplica în doză de 0,15 l/ha, iar la floareasoarelui în doză de 0,15 l/ha.

Dacă se urmăreşte o acţiune sistemică  a produsului, se poate opta pentru utilizarea insecticidului Calypso 480 SC. Substanţa activă a produsului, tiacloprid, acţionează la nivelul sistemului nervos al insectelor, blocând desfaşurarea activităţilor vitale. Datorită acestui mod de acţiune, Calypso combate la fel de eficient şi formele rezistente la insecticidele convenţionale utilizate până acum. Activitatea sa nu este influenţată de temperaturile din momentul efectuării tratamentului sau de precipitaţiile căzute ulterior acestuia. Doza recomandată la cultura de porumb este de 90 ml/ha. Un alt insecticid sistemic din grupa produselor neonicotinoidelor, cu efect de lungă durată, este Mospilan 20 SG. Doza omologată la cultura de porumb împotriva răţişoarei porumbului este de 0,1 kg/ha.

Ana IONIŢĂ