Atenţionare privind pericolul epidemiei de pestă porcină africană

Pesta porcină africană nu afectează sănătatea umană şi nu este transmisibilă la om. APCPR (Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România), AMVS (Asociaţia Medicilor Veterinari din Sectorul Suin), ANFNC (Asociaţia Naţională a Fabricanţilor de Nutreţuri Combinate) şi AFISS (Asociaţia Fermierilor cu Investiţii în Sectorul Suin) atrag atenţia fermierilor, vânătorilor şi populaţiei asupra epidemiei de Pestă porcină africană (PPA), care evoluează în România.

În cazul în care nu vor fi luate măsuri imediate pentru a limita răspândirea bolii, efectele economice pot fi semnificative şi vor afecta sectorul creşterii porcului din România pe termen lung. Motiv pentru care asociaţiile de profil atrag atenţia asupra nevoii de implementare a unor acţiuni comune de prevenire, alături de autorităţile statului. Pesta porcină africană (PPA) este o boală infecţioasă virală, extrem de contagioasă, care afectează porcul domestic din sectorul gospodăresc sau industrial şi porcul mistreţ. Deoarece nu există nici un tratament sau vaccin care să prevină apariţia, singura metodă eficientă de prevenţie este menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate în fermele comerciale şi în gospodăriile populaţiei. Identificarea timpurie, controlul şi stingerea posibilelor focare de boală sunt esenţiale în limitarea transmiterii virusului. Pesta porcină africană (PPA) nu afectează starea de sănătate a omului, chiar şi în cazul contactului direct cu animalele bolnave. În schimb, omul poate fi un important vector pentru răspândirea bolii de la o gospodărie la alta sau chiar în fermele comerciale dacă nu respectă regulile de biosecuritate. „Doar printr-o acţiune comună, constantă şi o vigilenţă crescută a crescătorilor de animale, a medicilor veterinari şi a autorităţilor din domeniu se poate preveni extinderea epidemiei de pesta porcină africană în România“, a declarat dr. Adrian Balaban, preşedintele AMVS.

Cum se transmite PPA?

Principalele surse de îmbolnăvire a porcilor sunt contactul direct sau indirect (prin intermediul materialelor sau a furajelor contaminate) cu porcii bolnavi (fie că aceştia sunt mistreţi sau domestici); hrănirea porcilor cu resturi alimentare ce conţin carne provenită de la porci bolnavi; hainele, materialele, vehiculele etc. contaminate care vin în contact cu animale sănătoase; păsările şi insectele, după ce au fost în contact cu animalele bolnave.

Cum se manifestă PPA?

De regulă, animalele afectate vor prezenta următoarele simptome: piele înroşită (urechi, cap, burtă, picioare), deplasare dificilă, apatie, refuzul mâncării, febră peste 40 grade Celsius, excreţii cu sânge. Finalmente, are loc decesul animalului bolnav. Stabilirea diagnosticului trebuie făcută prin teste de laborator.

Cum se previne răspândirea PPA?

Crescătorii de porci au responsabilitatea de a identifica, în cel mai scurt timp, animalele bolnave. Împreună cu medicii veterinari şi autorităţile de resort vor lua toate măsurile care se impun pentru a preveni răspândirea bolii, conform Manualului operaţional pentru intervenţia în focarele de pestă porcină africană, disponibil pe site-ul ANSVSA.

I. Principalele măsuri care se impun în vederea prevenţiei sunt:

1. În fermele comerciale

• Respectarea cu stricteţe a programului de biosecuritate propriu, conform legislaţiei specifice.
  
• Stabilirea măsurilor de biosecuritate, astfel încât să prevină contactul animalelor din fermă cu mediul gospodăresc sau silvatic, direct sau indirect.
  
• Efectuarea strictă a acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
  

2. În gospodăriile populaţiei (se vor aplica reguli minime de biosecuritate care NU implică costuri suplimentare):

• Porcii domestici se vor ţine la îngrăşat în adăposturi împrejmuite astfel încât să prevină intrarea păsărilor în contact cu animalele (acoperirea cu plasă împotriva păsărilor este o soluţie ieftină şi eficientă).
  
• Porcii nu se vor hrăni cu resturi alimentare de origine animală sau cu furaje aduse din zone în care există porci mistreţi (iarbă, trifoi, etc.).
  
• Intrarea în zona de creştere a porcilor se va face în haine şi încălţăminte special prevăzute în acest sens, folosite doar în interiorul curţii.
  
• Se va limita accesul altor persoane sau vehicule în zona de creştere a porcilor, mai ales dacă este cunoscut că acestea vin în contact cu porci din alte crescătorii.
  

II. Principalele măsuri care se impun în vederea limitării răspândirii bolii:

• examinarea zilnică a efectivelor de animale;
  
• informarea imediată a medicului veterinar cu privire la orice suspiciune de boală;
  
• nu se vor sacrifica, pentru consum, animalele bolnave sau cele care sunt în contact cu acestea.
  

Despăgubiri pentru gospodăriile şi fermierii afectaţi de PPA

În cazul în care fermierii vor conlucra cu medicii veterinari şi cu autorităţile de resort pentru prevenirea şi limitarea focarelor de infecţie cu PPA, aceştia pot fi despăgubiţi pentru pierderile suferite conform HG 1214/ 2009, cu modificările ulterioare. Se acordă despăgubiri şi în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile a animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care implică eutanasierea acestora. Excepţie se aplică în cazul recuperării sumelor prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.

Asociaţiile de profil din industrie recomandă tuturor crescătorilor de suine să aibă programele de biosecuritate actualizate şi înregistrate la DSV, prin care să demonstreze respectarea prevederilor din program. Acestea fiind minimale, până la stabilizarea evoluţiei virusului PPA, se impune aplicarea tuturor soluţiilor care să evite contactul porcilor din ferme cu oameni, animale, insecte sau alte elemente ce ar putea fi purtătoare de virus. Este nevoie să existe un dialog continuu cu medicul veterinar teritorial, iar exploataţiile să beneficieze de asistenţă veterinară, conform prevederilor legale.

Pesta porcină africană a fost introdusă în Europa în anul 2007 prin deşeurile alimentare infectate, provenite dintr-un cargou venit din sud-estul Africii, care ulterior au fost folosite pentru hrănirea unor porcine în Georgia. De aici, boala s-a răspândit rapid în restul Caucazului şi în Federaţia Rusă, iar din 2014 era deja înregistrată în ţările baltice, Polonia şi Ucraina. În 2017, s-au confirmat primele cazuri ale apariţiei bolii în Republica Moldova şi Cehia, iar din 2018 şi în România.