Au crescut suprafeţele cultivate cu cartofi de consum, nu şi consumul

1/3/2021

Problemele cu care producătorii de cartofi se confruntă de mai mulţi ani şi care au fost sesizate în numeroase memorii adresate ministerului se pare că încep să atragă atenţia autorităţilor. Cultivatorii şi toţi cei care au legătură cu „a doua pâine“ a românului îşi pun mari speranţe în măsurile ce se vor finanţa în noul PNS.

În primul eveniment online dedicat culturii cartofului din acest an, desfăşurat pe 18 februarie, s-a discutat despre o parte dintre cauzele declinului acestui aliment. Un lucru bun este, aşa cum remarca şi Romulus Oprea, preşedintele FNCR, faptul că de data aceasta ministrul Adrian Oros a discutat despre suprafeţele reale cultivate cu cartof înregistrate la APIA, maxim 30.000 ha (faţă de cele peste 160 mii ha, date raportate prin DADR, INS, unde erau incluse şi cele mai reduse suprafeţe din gospodării, care însă nu produceau marfă comercială). El a înţeles şi de ce spaţiile de depozitare cu atmosferă controlată reprezintă o necesitate vitală în acest sector, unde schimbarea comportamentului consumatorului a făcut să-i revină fermierului sarcina depozitării. Iar acolo unde această posibilitate nu există, marfa trebuie vândută repede şi pe preţuri nerentabile. Acesta este una dintre cauzele scăderii treptate a suprafeţei totale. Dacă adăugăm şi producţia medie la hectar redusă (la nivel naţional), înţelegem de ce producţia internă acoperă abia jumătate din consumul de cartof proaspăt al românilor. Conform datelor expuse de ministru, în 2019 deficitul comercial la cartof era de 64 milioane de euro. După 10 ani, timp în care ar trebui investit în depozitare, am putea a atinge un minim de 60.000 ha considerate că ar putea acoperi necesarul intern. Reprezentantul producătorilor de cartofi a mai subliniat şi alte solicitări făcute către MADR, nu doar anul acesta: să se menţină sprijinul cuplat pentru cartoful de sămânţă şi cel timpuriu pentru industrializare, iar bugetul rezervat cartofului să nu mai fie redistribuit altor sectoare; accesul la piaţa internă, foarte dificil în acest moment.

O cooperativă a marilor producători pentru procesarea cartofilor?

Avem semnale bune privind cartoful pentru industrializare. Suprafaţa a crescut la 3.500 ha (faţă de 2.500 în 2019). Cu toate acestea, prelucrăm în ţară numai 80.000 de tone de cartof românesc (aproape exclusiv chips), în timp ce 90.000 de tone a fost importul doar la cartof french fries! „Să sperăm că în circa 10 ani, dacă încurajăm această cultură, să ajungem la 200-250 mii tone, indiferent de forma de procesare. Este un debuşeu foarte bun pentru cultura de cartof“, a spus preşedintele federaţiei. Şi pentru că fabricile de procesare din România sunt foarte puţine, s-a vehiculat şi ideea ca marii producători să se asocieze într-o cooperativă care să aibă acest scop. Deficitari rămânem şi la cartoful pentru sămânţă, în ciuda sprijinului cuplat. Din cele 600 ha pentru care s-au depus cereri, nu se ştie la final câte vor primi certificare. Iar pandemia a provocat şi ea blocaje în acest proces, Laboratorul de la Bucureşti fiind închis o perioadă.

„Am solicitat MADR finanţarea unui laborator fitosanitar la Braşov, pentru că este anormal să pleci până la Bucureşti cu probele. Pandemia a afectat activitatea acestui laborator, care nu a mai făcut analize o perioadă. Consecinţa este că noi nu putem merge mai departe cu certificările, nu putem să ambalăm, să etichetăm, să vindem în final. Ce faci în situaţia în care trebuie să vinzi şi nu ai rezultate? Cultivatorii din sud vor acum marfa, nu peste o lună“, a spus Romulus Oprea. Propunerea a rămas, cel puţin deocamdată, fără răspuns.

4.000 ha în plus la cartoful pentru consum

Cartoful pentru consum a înregistrat şi el creşteri de suprafeţe în 2020, pentru prima dată după 13 ani, cu circa 4.000 ha. Unul dintre motive este şi apelul autorităţilor de anul trecut de se planta mai mult. Dar, paradoxal, dacă în alte state UE consumul de cartof proaspăt a crescut, la noi s-a redus: „Anul acesta am avut cea mai mică solicitare de cartof pentru piaţa liberă.

Piaţa românească, în afara reţelelor de magazine, aproape nu mai există. Foarte mulţi producători din zona tradiţională ar fi dat faliment dacă nu existau Ucraina şi Republica Moldova. Ei apreciază marfa românească. Pe piaţa noastră nu s-a putut!“, a spus cu amărăciune Romulus Oprea, întrebându-se totuşi ce fel de cartofi mănâncă românii. Consumatorii ar trebui să mai ştie (sau să îşi amintească) faptul că tuberculul creşte în pământ. Odată spălat, viaţa de raft se reduce considerabil. Pe de altă parte, producătorii noştri nu beneficiază de atât de multe substanţe împotriva încolţirii sau a unor boli de depozit, de aici pierderi şi costuri.

„Dacă acest aliment este considerat de bază, trebuie să îl tratăm ca atare, nu doar în vorbe. Este nevoie de măsuri concrete, cu impact pe piaţă“, a conchis liderul producătorilor de cartofi.

Tendinţe pe piaţa cartofului

S-a vorbit şi despre cartoful ecologic, pentru care România ar avea condiţii. Chiar sunt câţiva fermieri în faza de reconversie. Dar ar fi nevoie de genetică nouă, de varietăţi rezistente, mai ales la mană (în alte părţi se vorbeşte tot mai mult de cartof din sămânţă/hibrid).

Ar putea reprezenta o nişă, dar nu mai mult de 10% din piaţă, crede şi Minne Lettinga, consultant şi CEO Frizon Grup România, care a vorbit despre trendurile din această industrie. Pe lângă aşteptările tot mai mari ale consumatorilor privind calitatea, trasabilitatea etc., sunt multe schimbări şi în partea de logistică, în lanţul de aprovizionare şi supermarket (varietatea potrivită, la momentul potrivit şi în locul potrivit); reglementări mai stricte, inovaţii tehnologice.

La partea de consum creşte cererea pentru cartofi refrigeraţi ambalaţi, se pot identifica alte nişe de consum, se pot folosi branduri speciale. Printre alte sfaturi ale consultantului olandez au fost: analiza scăderii suprafeţelor, parteneriate public-private pentru cercetare şi inovare, utilizarea mai judicioasă a banilor europeni şi (independent de solicitarea FNCR) acreditarea unui laborator în centrul ţării. Producătorii au mai cerut nu doar susţinerea sectorului de procesare, ci şi o legislaţie corectă, control fiscal şi la vamă al firmelor importatoare, fiscalizarea tuturor celor care vând, predictibilitate pentru cel puţin 10 ani şi cotă redusă TVA, dând exemplul modelului aplicat la cereale.

Roxana DRĂGHICI

0 Comments

articole

Au crescut suprafeţele cultivate cu cartofi de consum, nu şi consumul

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT