Autorizaţie temporară pentru tratamentul seminţelor cu neonicotinoide

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis la data de 20 decembrie 2018 o autorizaţie de urgenţă pentru utilizarea temporară a produselor neonicotinoide la tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui folosite în campania de însămânţare din primăvară.

Anunţul făcut de Ministerul Agriculturii este un răspuns mult aşteptat de fermierii din România, deoarece aceştia nu dispun în prezent de produse cu eficacitate similară neonicotinoidelor în combaterea răţişoarei porumbului - Tanymecus dilaticollis. Răţişoara reprezintă un dăunător de temut pentru agricultura românească, în special pentru sudul şi sud-estul ţării, unde se află aria sa de dăunare şi unde culturile de porumb şi floarea-soarelui, în condiţii climatice favorabile atacului şi în lipsa tratamentului la seminţe cu neonicotinoide, pot fi compromise în totalitate. Decizia Comisiei Europene de la sfârşitul anului 2013 de a restricţiona folosirea neonicotinoidelor în spaţiul comunitar pe motiv că afectează sănătatea albinelor a impus României să ceară derogări repetate la CE pentru ca agricultorii autohtoni să le poată utiliza în continuare la tratamentul seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Anul trecut, în luna aprilie, a fost făcută cunoscută decizia CE de a interzice folosirea neonicotinoidelor după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că acestea periclitează sănătatea populaţiilor de albine. România a fost una dintre ţările care au votat împotriva interzicerii acestor substanţe deoarece dăunătorul Tanymecus produce pagube însemnate agriculturii româneşti şi pentru că nu există alte soluţii eficiente de combatere. Din fericire, actuala autorizaţie de urgenţă le permite fermierilor să folosească seminţe tratate cu neonicotinoide în campania de însămânţare din această primăvară. Pentru a argumenta în faţa CE necesitatea utilizării insecticidelor neonicotinoide în agricultura românească şi impactul negativ asupra performanţei agricole în cazul interzicerii acestora, MADR a dispus de rezultatele proiectului sectorial ADER 4.1.5, care monitorizează şi cuantifică efectele tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de albine, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre.

În implementarea proiectului sunt implicaţi cinci parteneri, şi anume Institutul de CercetareDezvoltare pentru Protecţia Plantelor (conducător de proiect), Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Piteşti, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură. Alte studii  au fost efectuate şi de alte entităţi. Industria de protecţia plantelor, respectiv AIPROM, a adus în atenţie câteva aspecte importante privind utilizarea acestor substanţe, printre care şi faptul că nu a fost raportată o îmbunătăţire a sănătăţii coloniilor de albine de la data aplicării restricţiilor la nivelul UE, iar scăderea populaţiilor de albine poate fi atribuită unor factori multipli. În opinia industriei de profil, neonicotinoidele sunt importante pentru că nu există alte produse eficiente pentru combaterea insectei Tanymecus dilaticollis, iar în Europa arealul de dăunare al acesteia este limitat la zonele din apropierea Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia), cu menţiunea că nivelul populaţiei de insecte, inclusiv atacul cel mai important, se semnalează în România.

Vocea fermierilor

Lucian Buzdugan, preşedintele Consiliului de Administraţie al Agricost Insula Mare a Brăilei, a prezentat, în cadrul primei ediţii a evenimentului „Ziua Porumbului“, organizat în judeţul Iaşi, rezultatele testelor efectuate în exploataţie la culturile de porumb şi floarea-soarelui, în lipsa tratării seminţelor cu substanţe neonicotinoide. Potrivit dlui Buzdugan, suprafaţa agricolă ce poate fi compromisă la nivelul ţării este de peste un milion de hectare, iar în cazul culturii de porumb aceasta ar fi jumătate din suprafaţa alocată. Vocea fermierilor români în legătură cu necesitatea utilizării în continuare a neonicotinoidelor a fost auzită şi prin intermediul asociaţiilor de profil, precum LAPAR şi APPR, care au făcut o serie de demersuri în acest sens. O componentă importantă a activităţii APPR este testarea tehnologiilor, a produselor de protecţie a plantelor şi a soiurilor şi hibrizilor pentru culturile majore din România. În comunicatul de presă transmis de asociaţie se precizează faptul că una dintre preocupările APPR a vizat identificarea de soluţii pentru combaterea dăunătorilor specifici culturilor din ţara noastră - în special Tanymecus spp., însă până în prezent, în condiţii de teste în câmp, nu s-a găsit alternativa eficientă la tratamentul cu neonicotinoide. „Absenţa tratamentului cu aceste insecticide ar expune unele dintre recoltele principale ale ţării la pericolul de a fi grav afectate în sezonul de primăvară“, se mai precizează în document. Unele puncte de vedere ale fermierilor privind acest subiect au fost publicate şi în revista „Agrimedia“, iar răspunsul la unison a fost acela că neonicotinoidele sunt o necesitate pentru agricultura ţării şi că nu pot fi interzise până nu există produse înlocuitoare.

Marian Popa, administrator al Polirom Prod, din judeţul Teleorman, susţinea că „în lipsa neonicotinoidelor va fi un dezastru“, iar Ionel Gheorghe, de la SC Agro Fond Invest din judeţul Călăraşi,
preciza că „sămanţa netratată cu insecticid nu are nici o valoare, atât timp cât există atac de Tanymecus“.

Constantin Pâslaru, director general SC Agricuenca SRL din judeţul Ialomiţa, a declarat că „aşteptăm alte soluţii pentru protecţia culturilor pentru că în mod cert trebuie să se găsească un înlocuitor. Mi se pare firesc să avem alternativa la ceea ce se retrage de pe piaţă. În caz contrar, viitorul culturilor de prăşitoare este compromis“. Ministerul Agricuturii a emis autorizaţia de utilizare temporară pentru insecticidele: Cruiser 350 FS, Nuprid 600 FS şi Poncho 600 FS. Companiile dezvoltatoare vor comercializa produsul numai agenţilor economici care fac dovada că tratamentul va fi efectuat în instalaţii profesionale, cu personal calificat. Autoritatea competentă (MADR), prin agenţiile fitosanitare, va realiza controale la staţiile de tratament şi în ferme pentru aplicarea măsurilor impuse în autorizaţie. Însamânţarea se va efectua cu semănători dotate cu echipamente care să asigure reducerea riscului, respectând bunele practici agricole.

Ana IONIŢĂ