Avantajele araturii de vara

Aratul de vară se face în cele mai dese cazuri pentru semănăturile de toamnă. Dacă se face doar o singură arătură cu puţin timp înainte de semănatul grâului de toamnă, recolta este scăzută şi calitativ inferioară. În România, s-au făcut numeroase cercetări privind rolul arăturii de vară şi efectele benefice ale acesteia.

---

În urma experienţelor efectuate, s-a putut concluziona faptul că diferenţele privind cantitatea şi calitatea recoltelor obţinute după diferite scheme fitotehnice depind foarte mult de data efectuării arăturii de vară, adancimea la care a fost executată arătura de vară şi modul de întreţinere pană la data pregătirii solului în vederea semănatului culturilor de toamnă.

Pentru a stabili cu exactitate cele prezentate anterior, s-au ridicat periodic probe de sol din fiecare parcelă experimentală şi s-au făcut determinări privind conţinutul de apă din sol, conţinutul în azot nitric şi fosfor asimilabil. Probele de sol s-au ridicat în fiecare an inainte de efectuarea arăturii de vară, toamna inainte de semănat, apoi în primăvara următoare, la ieşirea din iarnă a graului sau a altor culturi de toamnă şi imediat după recoltarea acestora. Rezultatele obţinute au demonstrat faptul că, în parcelele nearate vara, numărul spicelor la recoltare a fost mult mai mic, multe boabe nu au răsărit, multe plante răsărite nu s-au dezvoltat, iar infrăţirea a fost redusă. Aratul de vară a produs un spor de recoltă în toate variantele experimentate, spor exprimat în proporţie de 40-50%. Conţinutul boabelor în substanţe proteice şi conţinutul în gluten sunt mult mai mari la recolta de boabe obţinută în parcelele în care s-a arat vara.

Aratul de vară sporeşte deci considerabil producţia şi imbunătăţeşte mult calitatea recoltei, iar calitatea glutenului a fost mai bună. Din punct de vedere economic, sporul dat de aratul de vară fiind mare, acoperă cu prisosinţă valoarea aratului şi a grapărilor de peste vară, precum şi a furajului, alcătuit mai mult din buruieni ce cresc pe mirişte, ţinand seama de valoarea nutritivă inferioară a acestui furaj. Aratul de vară a sporit recolta de grau pe toate tipurile de sol unde s-a experimentat. Diferenţele de recoltă datorate aratului de vară sunt mai mari sau mai mici, în funcţie de tipul de sol şi de condiţiile climatice mai favorabile sau mai puţin favorabile ale anului respectiv, aşa după cum afirmă I. Staicu.

Diferenţele de recoltă datorate arăturii de vară variază în fiecare an datorită mărimii proviziei de apă din sol şi a fetilităţii mai bune pe care o determină intensificarea tuturor proceselor provocate de arătura de vară. Practic, în toate experimentările efectuate s-a urmărit analitic variaţia conţinutului în apă şi variaţia conţinutului de azotaţi şi de fosfor mobil. Determinările făcute la probele luate inainte de arătura de vară arată un conţinut de apă identic în toate parcelele. Pană toamna însă situaţia se schimbă cu desăvarşire, parcelele nearate vara pierzand o cantitate mare de apă. Astfel, cand se seamănă graul toamna, acesta găseşte o provizie mult mai mare de apă accesibilă în parcelele arate vara şi, în consecinţă, creşte şi infrăţeşte mult mai bine. S-a constatat că apa acumulată în sol şi pe care o găsesc plantele de grau la răsărire are o eficienţă dublă asupra recoltei decat apa care cade sub formă de precipitaţii după răsărirea graului. Diferenţele mari în conţinutul de apă al parcelelor găsite toamna tind a se egaliza în cursul iernii; totuşi, parcelele arate vara conservă mai multă umiditate decat cele arate numai toamna. Deşi în cursul toamnei plantele de grau din parcelele arate vara au consumat cantităţi mai mari de apă, totuşi primăvara ele găsesc în sol mai multă apă decat plantele de grau din parcelele care au fost arate toamna. La recoltă însă, cantitatea de apă găsită în sol este aproximativ aceeaşi în toate variantele experimentate. Cantităţile mari de apă din parcelele arate vara s-au consumat şi au contribuit din plin la sporirea şi imbunătăţirea recoltei.

Corelând conţinutul de azot nitric cu cantitatea şi calitatea recoltei se ajunge la concluzii şi mai interesante. Inainte de aratul de vară, cantitatea de azot nitric este mică în toate variantele experimentate. Micile plusuri se explică prin faptul că parcelele cu aceste caracteristici au fost arate vara, putand fi considerat un efect remanent al arăturii de vară. Concentraţia cea mai mare de azot nitric se află la suprafaţă, în stratul de sol 0-30 cm. În cursul verii, curentul de apă este ascendent. Azotul nitric format în cursul verii rămane în stratul de sol de la suprafaţă, iar o parte din azotul nitric este readus la suprafaţă o dată cu apa care se ridică la nivel capilar. Această mare diferenţă în provizia de azot nitric, accesibil plantelor, explică de ce recolta obţinută pe parcelele arate vara este mai mare şi are un conţinut în proteină mai mare decat în variantele cu arătura executată toamna, inainte de semănat.

---

Din toamnă şi pană în primăvară, provizia mare de azot nitric formată este spălată de apă în adancime. Cea mai mare cantitate de azot nitric se găseşte la adancimea de 30-70 cm. O parte din rădăcinile graului de toamnă se regăsesc în primăvară în zona cu concentraţia cea mai mare de azotaţi. Diferenţa între conţinutul mai ridicat de azotaţi din parcelele arate vara şi cele arate numai toamna se menţine şi în primăvară. în timpul creşterii şi dezvoltării sale, pană la recoltă, graul din parcelele arate vara are la dispoziţie cantităţi mai mari de azotaţi. Diferenţele de culoare şi de creştere ale graului din parcele arate vara s-au menţinut foarte mari pană la recoltă. Graul din parcelele arate vara este mult mai rezistent atat la ger, cat şi la secetă.

La recoltă, conţinutul de azot nitric din toate parcelele experimentale este aproape acelaşi. Plantele din parcelele cu arătură de vară au consumat tot sporul de azot nitric şi astfel se explică sporul de recoltă. în zonele de stepă, rămane neconsumată o cantitate mai mare de azot nitric în parcelele arate vara decat în zonele umede. Cantitatea de azot nitric formată ca urmare a arăturii efectuate vara este foarte mare pe toate solurile. Ea poate fi de 2-6 ori mai mare faţă de cantitatea de pe parcelele arate numai toamna, în ani diferiţi şi în diverse localităţi. Este evident că această cantitate de azot nitric se obţine pe parcele arate vara, care au fost cultivate cu leguminoase, dar rezultate apropiate se pot obţine şi după alte plante premergătoare care părăsesc terenul destul de devreme, pentru a se face la timp arătura de vară. Rezultatele obţinute după răpiţa de toamnă, plantă care părăseşte terenul devreme, în luna iulie, cu sau fără ingrăşăminte cu fosfor, sunt foarte apropiate de cele obţinute după leguminoasele anuale, mazăre, fasole.

Aratul de vară provoacă şi o mobilizare mai mare a fosforului. În parcelele arate vara s-a găsit de 3-5 ori mai mult fosfor solubil în apă decat în parcelele arate numai toamna. Cantitatea cea mai mare de fosfor din sol se găseşte sub formă organică. Aceşti compuşi descompun, sub influenţa enzimelor, numite fosfataze de origine bacteriană şi compuşii minerali ai fosforului (in special fosfatul tricalcic), care devin solubili datorită, în primul rand, a acţiunii acidului azotic format în procesul de nitrificare. Nu numai azotul şi fosforul, dar şi celelalte elemente nutritive, ca de exemplu potasiul sau calciul, devin mai accesibile prin executarea arăturii de vară. Toate experienţele efectuate au demonstrat cu claritate importanţa capitală pe care o au arăturile de vară pentru tehnica agricolă raţională. Plantele care se seamănă în toamnă beneficiază în gradul cel mai mare de apa şi azotaţii acumulaţi peste vară, precum şi de celelalte săruri nutritive. Aceste plante sunt răpiţa de toamnă, orzul şi orzoaica de toamnă, graul de toamnă, borceagul de toamnă etc.

O mare importanţă o are şi data la care se execută arătura de vară, deoarece recolta de grau, spre exemplu, descreşte o dată cu intarzierea efectuării arăturii de vară. Fiecare zi de intarziere a aratului de vară a scăzut recolta de grau cu circa 10 kilograme la hectar. Umiditatea din sol şi conţinutul de apă din sol descresc pe măsură ce arătura de vară se face mai tarziu. Experienţele au demonstrat că, în ceea ce priveşte apa din sol, considerand greutatea volumetrică egală cu 1,3, rezultă că pană la 50 cm adancime s-a acumulat o cantitate de apă cu 230 de tone mai mult în parcelele arate vara, faţă de parcelele arate în toamnă. Efectul pozitiv al aratului de vară pentru semănăturile de toamnă a fost pe deplin verificat şi în cazul plantelor agricole care se seamănă în primăvară.

În climatul românesc, pămantul îngheaţă iarna; prin aceasta, spălarea azotaţilor şi a altor săruri solubile este oprită. Rezultă că acele săruri ce s-au adunat în cursul verii datorită arăturii de vară se păstrează pană în primăvara următoare şi stau la dispoziţia plantelor semănate în sezonul actual sau coboară la adancime mică, unde rădăcinile plantelor pot ajunge, dacă lucrările agricole se execută raţional. Foarte importantă este şi adancimea optimă la care trebuie să se execute aratul de vară în condiţii pedoclimatice foarte diverse şi pentru principalele plante cultivate. Rezultatele obţinute pană în prezent sunt de o deosebită importanţă teoretică şi practică. Nu numai timpul, dar şi adancimea la care se execută aratul, dar şi frecvenţa arăturilor au o importanţă deosebită din punct de vedere tehnic şi economic, deoarece aratul este o lucrare de bază şi se execută în fiecare an pe toare suprafeţele cultivate. Adancimea pană la care se execută aratul de vară este determinată de mai mulţi factori, dîntre care cei mai importanţi sunt: textura, structura, grosimea stratului indesat, planta care se cultivă, gradul de imburuienare, conţinutul de apă al solului etc.

În Romania, ne interesează în mod deosebit ce lucrări trebuiesc aplicate pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui, principalele plante ce se seamănă primăvara. Porumbul cultivat pentru boabe şi floarea-soarelui ocupă, după cultură de grau de toamnă, cele mai mari suprafeţe. O bună pregătire a solului pentru semănatul celor două culturi cere o arătură de vară care să se execute imediat după recoltarea graului de toamnă.

S-a constatat din cercetări mai recente că este de ajuns o arătură de vară, care trebuie menţinută curată de buruieni şi totdeauna cu un strat afanat la suprafaţă pană la semănat, pentru a semăna porumbul şi floarea-soarelui în condiţii optime. Este însă foarte important să fie găsită cea mai potrivită adancime la care să se execute arătura de vară, care să satisfacă cerinţele fiziologice ale porumbului şi ale florii-soarelui, dar în acelaşi timp să satisfacă şi cerinţele economice (venitul net la hectar, preţul de cost al unui kilogram de porumb boabe).

Victor VĂTĂMANU

---