Avantul plantelor modificate genetic

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la începutul lunii martie a.c., s-a discutat despre biotehnologiile agricole și noutățile din acest domeniu pe piața Comunității Europene. Prof. univ. Elena Marcela Badea, membru în Comisia Științifică de Biotehnologie din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a prezentat noile varietăți de plante modificate genetic introduse pe piață, precum și avantajele acestora.

---

Pentru început, dna Badea a argumentat nevoia de aplicare a biotehnologiilor agricole, dat fiind actualele provocări umanitare și ecologice. Peste un miliard de oameni sunt subnutriți sau malnutriți, iar previziunile privind populația globală arată faptul că aceasta va crește până în anul 2050, de la 6,8 miliarde la 9 miliarde, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Toate acestea determină o cerere de alimente, furaje, fibre și biocombustibil tot mai mare, mai ales în țările cu economii emergente.

În privința provocărilor ecologice, acestea sunt date de: acutizarea crizei de pământ agricol și de apă; degradarea mediului; schimbarea climei; diminuarea habitatelor naturale, a biodiversității și agrobiodivresității.

În acest context, „agricultura trebuie să se schimbe drastic pentru a realiza creșterea producției la hectar și per litru de apă; sporirea valorii nutritive a plantelor cultivate; reducerea dependenței de pesticide și îngrășăminte; reducerea pierderilor după recoltare și a eroziunii solului; sporirea diversității plantelor de cultură”, a afirmat dna Badea.

Pentru că o singură tehnologie nu este suficientă pentru a face față acestor imense provocări, biotehnologia poate contribui semnificativ la găsirea unor soluții pentru aceste probleme. În consecință, miliarde de euro au fost și sunt investite în cercetări de biotehnologie.

Ca și metodele de ameliorare convenționale, modificarea genetică a plantelor este aplicată pentru crearea unor varietăți mai bune pentru fermieri, mediu și consumatori. Cercetătorii în domeniul biotehnologiei susțin că plantele MG a căror cultivare a fost aprobată până acum sunt cel puțin la fel de sigure ca plantele convenționale, iar utilizarea lor a adus beneficii pentru mediu și nu numai. În privința reglementărilor biotehnologiilor, dna Badea susține că sistemul actual de reglementare din UE, modul în care a fost transpus în legislația națională și modul în care autoritățile aplică în practică regulile UE și naționale constituie un obstacol atât pentru cercetare, cât și pentru fermieri. Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să adere la regulile pe care le-au creat, luând decizii bazate pe rezultatele evaluării științifice a riscurilor în intervalul de timp prevăzut de legislația în vigoare.

Situația plantelor modificate genetic în unele țări din lume
Începând cu anul 2010, în Suedia, Germania și Republica Cehă se cultivă cartoful MG, Amflora, destinat industriei europene a amidonului. Este un produs al companiei BASF care, timp de 12 ani, a așteptat aprobarea acestui eveniment de transformare. Cartoful are un amidon alcătuit în proporție de 100% din amilopectină, ce poate fi folosit în scopuri tehnice, în industriile hârtiei, adezivilor și textilă, iar deșeurile se pot folosi la hrana animalelor.

În acest an, va fi lansat în SUA, pe o suprafață de 1-1,5 milioane de hectare, porumbul MG SmartStax, care prezintă toleranță la dăunătorii părților aeriene și din sol, precum și la erbicidele pe bază de glifosat și glufosinat.

Soia RRedy2Yield modificată genetic,din a doua generație, a fost cultivată în scop comercial pentru prima dată în 2009, în SUA și Canada, pe aproximativ 0,5 milioane de hectare. În 2010, se preconizează creșterea la 2-3 milioane ha a suprafețelor alocate acestor varietăți. Creșterea producției soiei RRedy2Yield cu 7 până la 11% este determinată de prezența a cel puțin trei boabe în plus per păstaie.

China, cel mai mare producător de bumbac și de orz și al doilea mare producător de porumb din lume, va crește semnificativ suprafețele cultivate cu aceste plante modificate genetic. Orezul Bt a fost aprobat pentru cultivare în China în anul 2009, iar caracteristica principală a acestei plante este rezistența la un dăunător prezent pe 75% din suprafața alocată orezului.

Creșterea medie a producției cu 8%și reducerea cu 80% a consumului de pesticide vor aduce beneficii de aproximativ 4 miliarde de dolari. Porumbul MG care sintetizează fitaza a fost creat de Academia de Științe Agricole din China și a fost licențiat după 7 ani de studiu. Este inclus în rația suinelor, permite utilizarea semnificativă a fosforului din hrană și, implicit, asigură o creștere mai rapidă, ceea ce înseamnă, în ultimă instanță, producerea mai eficientă a cărnii. India a introdus pe piață în 2009 o varietate de bumbac Bt (Bikaneri Nerma) și un hibrid de bumbac (NHH-44).

Proiecțiile ISAAA între 2010 și 2015 În acest interval vor fi introduse în cultură plante modificate genetic în 15 noi țări:

• 3 sau 4 din Asia
• 3 sau 4 din Africa de Est și de Sud
• 3 sau 4 din Africa de Vest
• 1 sau 2 din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu
• 2 sau 3 din America Centrală și de Sud, unde sunt deja cultivate în 10 țări
• 6 din Europa de Est, printre care și Rusia, care are un cartof MG într-un stadiu avansat de dezvoltare
• pentru Europa de Est nu pot fi făcute prognoze din cauza faptului că deciziile nu se bazează pe considerente științifice, ci sunt de natură politică
  

Ana MUSTĂȚEA

revista, agricultura, vegetal, biotehnologii, biodiversitate, omg, soia, orez, porumb, ecologie