Bancile prefera sa ruleze subventii, in detrimentul finantarii investitiilor

La data de 14 martie a.c., Finmedia a organizat cea de-a doua ediţie a Forumului Naţional de Agricultură, în cadrul căreia au fost dezbătute teme precum finanţarea, garantarea, contragarantarea şi asigurarea sistemului agricol. La eveniment au participat reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai instituţiilor subordonate acestuia, membri ai bancilor comerciale şi asociaţiilor de producători.

---

În deschiderea conferinţei, dl Stelian Fuia, ministrul Agriculturii, a declarat că obiectivul pentru acest an este absorbţia fondurilor europene în valoare de 2,5 mld. euro. Pentru Guvern, această ţintă reprezintă 40% din totalul fondurilor europene propuse a fi atrase în 2012. Potrivit ministrului Agriculturii, absorbţia banilor europeni este îngreunată şi din cauza faptului că băncile comerciale şi Instituţiile Financiar Nebancare (IFN) nu se implică mai mult în finanţarea proiectelor de investiţii, de dezvoltare rurală, care se încadrează în pilonul II al Politicii Agricole Comune, şi preferă să ofere credite în baza subvenţiilor acordate de APIA. Potrivit dlui Fuia, gradul de absorbţie a fondurilor europene pe pilonul II este de doar 37%. Mesajul oficialului către băncile comerciale a fost acela că „nu orice bancă va mai avea acces la rularea subvenţiilor europene dacă nu se va implica şi în finanţarea proiectelor europene”. Stelian Fuia a explicat că băncile comerciale preferă să acorde credite pe baza subvenţiilor pentru că au un grad scăzut de risc: „La ora actuală există un apetit al bancilor de a rula subvenţii, probabil pentru că acest segment de subvenţii este cel mai sigur segment de business bancabil din România, pentru că sunt bani europeni, care vin sigur”. Oficialul a afirmat că lipsa unor prioritizări a investiţiilor se reflectă şi asupra nivelului de absorbţie a fondurilor europene. „Este a opta modificare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi probabil că va mai fi nevoie de o altă schimbare. Nu am avut stabilite priorităţi clare şi le-am tot schimbat de la un an la altul.” Cu privire la vânzarea terenurilor agricole către străini, ministrul Agriculturii a declarat că, prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România are obligaţia să liberalizeze piaţa terenurilor agricole începând cu 1 decembrie 2013. „Cine vorbeşte astăzi că vom putea impune un moratoriu de câţiva ani se înşală. Ar trebui să ne uităm ce tratat de aderare al unei ţări care a aderat după 2004 a fost modificat vreodată până la ora actuală. Deci şansele de a bloca vânzarea terenurilor către străini după 2013 sunt aproape zero”, a afirmat dl Fuia. În opinia dânsului, o măsură care ar rezolva această problemă este înfiinţarea unei bănci funciare. „Purtăm o astfel de discuţie, aceea de a înfiinţa o bancă funciară care să se ocupe de comasarea terenurilor şi care să aibă drept de preemţiune la comasarea terenurilor pe care persoanele fizice vor să le vândă. Este o cale de a menţine terenul într-o apartenenţă naţională, dar şi să facem comasarea terenurilor”. Ca răspuns la afirmaţia ministrului Agriculturii cu privire la slaba implicare a băncilor comerciale în finanţarea investiţiilor din agricultură, dl Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a declarat următoarele: „Avem o abordare pozitivă în ceea ce priveşte sprijinirea demersurilor pentru ca agricultura să poată beneficia de finanţare, însă ca asociaţie a băncilor noi nu putem impune unei bănci să se implice sau nu într-o anumită încadrare, să aibă o anumită strategie de abordare pentru un sector sau altul. Ceea ce este important este faptul că agricultura a demostrat în ultima perioadă că s-a dezvoltat mult mai bine decât alte sectoare. Acordăm credite în agricultură într-o proporţie de 18 până la 20%. De ce nu ne propunem să acordăm credite într-o pondere mai mare? Foarte simplu: pentru că agricultura este sezonieră, iar din totalul creditelor acordate în agricultură doar 5-6% sunt credite performante”, a afirmat dl Gheţea. În cadrul seminarului, dl George Pană, director executiv coordonator FNGCIMM, a declarat că anul trecut IMM din agricultură au beneficiat de garanţii în valoare de 100 de milioane de euro. „Anul 2011 a fost unul de vârf al fondului, pentru că au fost date 10 mii de garanţii, în valoare de 2,5 mld. lei. Pe piaţă există credite în valoare de 1 mld. euro, din care peste 100 de milioane de euro reprezintă garanţii acordate pentru IMM ce activează în domeniul agriculturii”, a spus dl Pană. În opinia dânsului, în 2012 volumul garanţiilor va creşte la 11.000, iar suma va depăşi 2,5 mld. lei. Din partea Fondului Român de Garantare, instituţie înfiinţată în mai 2011, a fost prezentă dna Liliana Kleininger, care a afirmat că produsul pe care acest fond îl oferă nu duce la creşterea costurilor IMM, ci chiar la diminuarea lor. „FRG este o instituţie financiară specializată care contragarantează garanţiile acordate de fondurile de garantare. Cum face acest lucru? Prin preluarea unei părţi din riscurile asumate de fondurile de garantare. FRG funcţionează pe baza a patru norme specifice, dintre care una se referă la ajutorul de minimis şi unde IMM nu au costuri pentru produsul nostru. Putem acorda contragaranţii pentru 18 mii de IMM. Bugetul total al schemei este de 2 milioane de euro, iar valoarea maximă a expunerii pentru beneficiar este de 45.000 de euro, iar suma acordată de minimis este de 7.500 de euro”, a spus dna Kleininger. Potrivit datelor, FRG a acordat 10.000 de garanţii, din care 200 de garanţii sunt acordate pentru agricultură. În cadrul evenimentului, dnul Cătălin Toncea, şef serviciu Animare Comercială din cadrul BRD - Groupe Societe Generale, a declarat că 10% din expunerea totală a BRD merge în direcţia creditării sectorului agricol. „Sistemul bancar finanţează agricultura şi pe baza subvenţiilor APIA, însă a finanţa agricultura nu înseamnă doar acest lucru. Noi suntem cei care am acordat credite chiar şi înainte ca agricultorii să primească subvenţii. Acest tip de finanţare reprezintă doar un segment. Avem peste 900 de unităţi, care ne oferă posibilitatea să ajungem la sat, să răspundem nevoilor din zona rurală. Din expunerea totală a BRD, 10% reprezintă creditarea în sectorul agricultură”, a spus dl Toncea.

Alocări suplimentare pentru patru măsuri din PNDR
În cadrul seminarului, dna Cornelia Mihai, director general al Direcţiei Generale de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, a prezentat noutăţile privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). „Un aspect important este realocarea unei sume de circa 740 de milioane de euro între măsuri, cum sunt M 121, 123, 215, 312 şi Leader. Vom aloca toate fondurile disponibile în cadrul PNDR. Anul acesta, sesiunile a patru măsuri, legate de credite, industria alimentară, activităţi nonagricole şi schemele din cadrul măsurilor de industrie alimentară, vor fi suplimentate. Vor rezulta economii, în urma unor contracte care nu au putut fi implementate din diverse motive, în principal din lipsă de cofinanţare. Este vorba de acele contracte pe care le-am semnat în perioada 2008-2009 şi pentru care nu am putut găsi soluţii de cofinanţare, iar beneficiarii au renunţat”, a spus dna Mihai. O paricularitate a calendarului privind sesiunile de depunere a proiectelor din acest acest an este importanţa acordării de plăţi compensatorii sectorului zootehnic, cel de creştere a animalelor. „În acest sens, am introdus în PNDR o măsură nouă privind acordarea de plăţi compensatorii pentru sectorul suin, pentru asigurarea bunăstării animalelor”, a afirmat directorul general. În perioada 1 martie-20 aprilie 2012, se va lansa o nouă sesiune pentru Grupurile de Acţiune Locală (GAL), cu o alocare totală de circa 199 de milioane de euro, urmând a fi selectate circa 70 de GAL. Potrivit directorului general al DGDR, Comisia Europeană acordă o importanţă tot mai mare acestor grupuri de acţiune locală, chiar şi în viitoarea PAC, deoarece răspund foarte bine necesităţilor regionale de dezvoltare. Noutăţile Măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” privesc introducerea sectorului bovine pentru carne ca sector prioritar; prelungirea perioadei de graţie de la data la care standardul devine obligatoriu pentru aplicarea standardelor privind nitraţii şi laptele crud până la 14.10 2013, respectiv 31.12.2014; alocarea separată pentru implementarea standardelor comunitare. La Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” vor fi avea prioritate microîntreprinderile pentru sacrificare şi procesare carne, precum şi cele pentru colectare şi procesare lapte. Măsura 214 „Plăţi de agromediu”: includerea livezilor tradiţionale ca terenuri eligibile; extinderea zonelor din pachetul 3, prin adăugarea unor noi UAT; noi pachete de agromediu cu obiective targetate pe conservarea biodiversităţii; prevederea posibilităţii combinării Pachetului 4 - culturi verzi cu Pachetul 5 - agricultură ecologică pe aceeaşi suprafaţă agricolă. Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”: excluderea unor condiţii de eligibilitate referitoare la terenurile agricole; permiterea accesului PFA la elaborarea proiectelor tehnice care stau la baza împăduririi terenurilor agricole cu sprijin acordat prin FEADR. Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”: creşterea intensităţii ajutorului public nerambursabil până la 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi creşterea plafonului la 100.000 euro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în agroturism, 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi creşterea plafonului la 200.000 euro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în activităţi recreaţionale. Modificarea anexelor 9 „Lista comunelor dezvoltate sub aspect turistic” şi 10 „Lista comunelor cu potenţial turistic ridicat”, în conformitate cu PATN „Zone cu resurse turistice”. În privinţa Măsurii 312, cu sesiune de depunere a proiectelor cuprinsă între 1 şi 31 august şi o alocare de 134 de miloane de euro, acesta are o noutate privind mărirea sprijinului de la 70 la 85% pentru proiectele care vizează investiţiile în producţie. În cazul proiectelor care urmăresc prestarea de servicii în agricultură, nu se acordă sprijin suplimentar. Explicaţia a venit din partea dnei Cornelia Mihai, care a afirmat: „Nu avem nici un argument să solicităm Comisiei Europene creşterea intensităţii sprijinului pentru proiectele care vizează efectuarea de prestări servicii în agricultură, deoarece 88% din contractele semnate pe această măsură sunt destinate serviciilor. Ne-am atins obiectivele şi acum trebuie să facem mai mult şi pe partea de producţie. Din acest motiv, am crescut sprijinul pe acest segment”.

Soluţii de finanţare existente
Aceste soluţii presupun accelerarea utilizării instrumentelor de garantare din PNDR pentru investiţii - „Schema de garantare pentru sectorul agricol” şi „Schema de garantare pentru IMM”. În vederea creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor alocate, MADR a introdus două scheme de garantare, cofinanţate din FEADR, al căror obiectiv îl constituie creşterea accesibilităţii fermierilor, a IMM din mediul rural şi a altor categorii de beneficiari ai PNDR la sursele de creditare de pe piaţa financiar-bancară. În acest sens, APDRP a virat în contul FGCR 220 de milioane de euro, respectiv 190 de milioane de euro, sume aferente schemei de garantare pentru sectorul agricol, şi 30 de milioane de euro, suma aferentă schemei de garantare pentru IMM, schemele devenind operaţionale în aprilie 2010. În perioada aprilie 2010-2 martie 2012, au fost acordate 725 de garanţii, în valoare de 202.740.094 de euro. Garanţiile au fost acordate de 17 bănci, iar cele mai multe au venit din partea CEC (315 garanţii) şi BRD (180 de garanţii). Ileana Bratu, FGCR - IFN, a declarat că garanţia acordată acoperă până la 80% din valoarea creditului contractat şi se va reduce progresiv, pe măsura rambursării acestuia. Valoarea maximă a garanţiei nu va putea depăşi suma de 2,5 milioane de euro. În cadrul criteriilor de eligibilitate, a fost introdus un criteriu nou, acela de a se prezenta băncii garanţii colaterale de minimum 20% din valoarea creditului şi a dobânzilor aferente. Aceasta este o regulă europeană şi este impusă. FGCR dispune de o alocare totală de 220 de milioane de euro pentru garantarea creditelor contractate de beneficiarii măsurilor 121 (modernizarea exploataţiilor agricole), 123 (creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere), 312 (sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi) şi 313 (încurajarea activităţilor turistice). „Ni s-a permis, prin documentul de finanţare, ca această sumă de 200 de milioane de euro să fie multiplicată cu 5, ceea ce înseamnă că avem 1 mld. euro pentru acordarea de garanţii. Veniţi, că avem din ce să garantăm!”, a spus dna Bratu. Evenimentul a fost completat de Gala „Agricultori de top”, în cadrul căreia au fost decernate premii de performanţă pentru cei mai importanţi jucători din agricultură şi industria alimentară. Printre aceştia s-a numărat şi dl Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, care a afirmat că băncile ar trebui să aibă o politică orientată mai mult către agricultori, pentru că aceştia se numără printre cei mai buni platnici.

Ana MUSTĂŢEA