Banii agriculturii româneşti, negociaţi la Bruxelles

Banii agriculturii româneşti, negociaţi la Bruxelles

   

O şedinţă extraordinară a Consiliului European a avut loc la Bruxelles în perioada 17-20 iulie. Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, în cadrul negocierilor pentru viitorul buget al UE, alocarea unor sume pentru politica de coeziune şi Politica Agricolă Comună, precum şi a unor sume suplimentare pentru dezvoltare rurală. Au fost patru zile şi patru nopţi de negocieri cu oficialii de la Bruxelles pe tema banilor pe care România îi va primi pentru agricultură şi dezvoltare rurală în viitorul exerciţiu financiar (2021-2027).

În urma negocierii, România a obţinut 79,9 miliarde euro pentru proiectele europene şi un acord privind pachetul de redresare economică. Suma este împărţită în fondurile europene parte din bugetul multianual 2021-2027, în valoare de 46,4 miliarde euro, şi fondul pentru redresare economică, în valoare de 33,5 miliarde euro.

Specialiştii apreciază că s-a obţinut o finanţare substanţială pentru coeziune şi agricultură, cu menţinerea regulii de 3 ani pentru absorbţie şi plăţile directe pentru fermieri. În ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună, Klaus Iohannis a pledat pentru creşterea plăţilor directe în agricultură, subvenţii directe, astfel încât acestea să ajungă la un nivel apropiat de subvenţiile acordate fermierilor din vestul Uniunii Europene. Sunt schimbări importante şi, mai ales, reguli noi de care fermierii români vor trebui să ţină seama dacă vor să aibă acces la banii comunitari şi să poată să reziste în competiţia cu agricultorii europeni.

Un miliard de euro mai puţin pentru agricultură 

România va primi mai puţini bani de la Comisia Europeană pentru componenta de dezvoltare rurală în exerciţiul bugetar multianual 2021-2027. Pe Pilonul II, România va primi cu un miliard de euro mai puţin, ceea ce înseamnă că Programul Naţional Strategic trebuie elaborat cu atenţie, spunea ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la Conferinţa Naţională „Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, Cadrul de planificare strategică pentru Strategia de Dezvoltare Locală a Administraţiei Publice“.

„Acum, după deciziile luate la Bruxelles, la un calcul pe care am încercat să-l fac foarte rapid, vom avea pentru acest Program Naţional Strategic, Pilonul I, adică pentru plăţi directe, 13,78 miliarde euro şi pentru Pilonul II - 7,01 miliarde euro pentru dezvoltare rurală, la care se adaugă Next Generation - 0,72 miliarde.

Dacă ne uităm, avem cu un miliard de euro mai puţin faţă de alocarea 2014-2020 pentru componenta Pilon II - dezvoltare rurală“, a explicat ministrul.

Pe lângă sumele din Programul Naţional Strategic, există şi Programul Naţional de Creştere a Rezilienţei, unde s-a reuşit atragerea unei sume de 6 miliarde euro, prin cele două proiecte propuse (Strategia de gestionare a apei şi o reţea de colectare, depozitare, procesare şi distribuţie sau comercializare a produselor româneşti).

Simona MUNTEANU