Beneficii ale agriculturii conservative

1/4/2021

9% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră provin din agricultură. Această ramură de activitate contribuie la încălzirea globală prin gazele pe care le emană, respectiv metanul şi protoxidul de azot (cel din urmă stă la baza îngrăşămintelor folosite în agricultură).

Agricultura conservativă este o practică mult mai prietenoasă cu mediul faţă de cea convenţională. Totodată, fermierii din acest sistem obţin beneficii multiple, nu doar de ordin ecologic sau economic.

„Înainte făceam minimum cinci treceri per unitatea de suprafaţă, iar acum avem maximum trei treceri. Dacă înainte cu şapte mecanizatori nu reuşeam să terminăm la timp lucrările, acum, cu doar doi oameni, le realizăm fără probleme. Consider că unul dintre aspectele importante ale agriculturii conservative este că reuşim să avem timp liber, să ne trăim viaţa“, a afirmat Ionel Gheorghe, administrator al Agro Fond Invest, judeţul Călăraşi, şi reprezentant zonal al Alcedo. Subiectul privind agricultura conservativă a fost dezbătut în cadrul unui eveniment online organizat de Alcedo - firmă distribuitoare de inputuri agricole la nivel naţional.

Gabriela Rizescu, director de marketing al companiei, a afirmat că acest sistem de producţie nu trebuie privit unidirecţional şi că el este un concept care înglobează foarte multe aspecte, fiind orientat spre creşterea fertilităţii naturale a solului.

În esenţă, acesta se bazează pe lucrări minime ale solului şi acoperirea permanentă a solului cu culturi agricole (principale şi intermediare). „Primăvara, când vedem nori de praf care se ridica în urma tractorului, înseamnă că acel sol este degradat, că nu mai are o structură de rezistenţă.“ Politica UE este ca până în 2030 cantitatea de pesticide utilizată să scadă cu 50%, cea de îngrăşăminte chimice cu 20% şi un sfert din suprafaţa cultivată în Europa să fie în sistem ecologic.

„Timpul rămas este scurt - au mai rămas doar 9 ani, iar presiunea opiniei publice este din ce în ce mai mare. Începând cu acest, an pentru a vinde îngrăşăminte cu un anumit procent de azot, trebuie întocmite anumite declaraţii. În viitor este posibil ca ureea să fie interzisă şi să fie utilizate alte tipuri de îngrăşăminte mai prietenoase cu mediul înconjurător. În România, majoritatea fermierilor practică agricultura convenţională, cu lucrări intensive ale solului, unde prin arătură resturile vegetale sunt încorporate, nu amestecate, dar avem şi ferme care au făcut deja trecerea spre sistemul de lucrări minime - minimum tillage“, a afirmat Rizescu.

Este nevoie de o trecere treptată

Invitat la discuţie, Patrick Valmary, consultant independent, a declarat că fermierii trebuie să efectueze anumiţi paşi pentru a trece la sistemul conservativ de producţie: „Este nevoie de o readaptare a solului pentru că, fiind arat zeci de ani, şi-a pierdut autonomia sa naturală şi de aceea este nevoie de o trecere treptată. Resturile vegetale trebuie să fie lăsate cât mai mult la suprafaţa solului şi să nu pierdem din vedere că încercăm să repornim un sistem natural, fără plug şi fără încorporare. Agricultura conservativă poate fi practicată în orice regiune agricolă. Consider că dotarea tehnică nu ar trebui să oprească pe nimeni deoarece, din punctul meu de vedere, 90% din fermele din România pot să treacă de prima parte a perioadei de tranziţie.

Un alt aspect important al acestui sistem este că trebuie să aplicăm un aport de azot pentru a compensa lipsa de mineralizare, care vine odată cu lucrarea mecanică, şi dacă trecem la un sistem de seamănat direct trebuie să aducem 30-50% din doza de azot la semănat. Trebuie să precizez că este foarte important ca în perioada de tranziţie să avem totuşi o lucrare efectuată în toamnă pentru a restructura pământul, pentru că, din păcate, arătura a stricat un sistem natural şi dacă trecem la un sistem de semănat direct fără să avem o structură biologică în sol vom avea o mare dezamăgire.“ În completare, Gabriela Rizescu a declarat că fermierii vor fi la un moment dat forţaţi de legislaţie ca să facă trecerea spre agricultura conservativă. „Este o trecere care trebuie să înceapă încă de pe acum.“

Împinşi de nevoie

„Când fermierii se gândesc să treacă la acest sistem sunt, de obicei, împinşi de nevoia de a rezolva o anumită problemă. De exemplu, am fost chemat într-o fermă care iriga cultura de porumb şi nu se reuşea să se obţină producţii mai mari de 7 t/ha. Partea de rotaţie este capitală în sistemul conservativ de producţie, iar irigarea permanentă este gravă, pentru că solul s-a născut fără irigaţie, el are nevoie de timp ca să se refacă, să treacă anotimpurile peste el, are nevoie de uscare, iar solul argilos, de exemplu, are nevoie de crăpături, iar prin irigare blocăm un sistem natural“, a afirmat Valmary, consultantul tehnic. În opinia sa, abordarea acestui subiect de către o companie furnizoare de inputuri pentru agricultură, respectiv Alcedo, este un act îndrăzneţ.

„Aveţi curaj pentru că se merge spre optimizarea inputurilor agricole şi, implicit, spre o scădere a vânzărilor. Puţine firme se angajează în direcţia aceasta.“ Drept răspuns, directorul de marketing a declarat că „trebuie să fim realişti“, deoarece acest viitor nu este departe. Totodată, apar diverse programe care încurajează fermierii să adopte metode mai prietenoase cu mediul înconjurător. Un exemplu în acest sens este cel de sechestrare a carbonului în sol, iar agricultorii sunt încurajaţi să aplice pentru acestea şi să primească anumite bonificaţii. „Se face un bilanţ de carbon la nivel de fermă, ceea ce este şi simplu, dar şi complicat în acelaşi timp. Este asemănator unui bilanţ financiar în care se trec toate lucrările, litrii de motorină consumaţi etc. Carbonul stocat în sol reprezintă biomasa - rădăcinile şi frunzele, care rămân în sol. Bonusurile pe care fermierii le pot obţine dacă vor capta carbon în sol variază de la 30 pana 70 euro/ha.“

Lipsa forţei de muncă l-a determinat să practice sistemul

Ionel Gheorghe, administrator al Agro Fond Invest, este un fermier care pune pasiune în activitatea pe care o desfăşoară şi este permanent interesat de creşterea performanţei exploataţiei agricole. Anual testează genetică nouă, îngrăşăminte şi produse de protecţie în ferma proprie şi, după cum afirmă, urmăreşte în detaliu toate aspectele ca să nu-i scape nimic.

Trecerea la practicarea unei agriculturi conservative a efectuat-o în urmă cu 6 ani, iar imboldul a rezultat din necesitate. „Practicarea agriculturii conservative a venit din nevoie. Ştim cu toţii că este din ce în ce mai greu să găsim forţă de muncă calificată şi a trebuit să ne reorientăm, cumva să facem acelaşi lucru ca înainte, dar cu treceri mai puţine şi cu oameni mai puţini.

Noi nu am reuşit să facem o tranziţie adaptând utilajele pe care le aveam în fermă, cu toate că puteam, însă am preferat să facem o restructurare masivă şi să schimbăm tehnica de lucru achiziţionând nişte utilaje care ne permit să facem semănatul şi fertilizarea concomitent cu lucrarea de pregătire a solului. Rezultatele sunt extraordinare. Acum marea majoritate a fermierilor consideră ca lucrurile mai pot merge aşa cum sunt o perioadă de timp şi cu siguranţă aşa va fi, însă aceasta este direcţia. Trebuie doar puţin curaj.” Fermierul spune că tehnologia de protecţie a culturilor agricole nu suferă modificări în agricultura conservativă, se pot aplica aceleaşi produse fitosanitare ca în sistemul convenţional. Deoarece a reuşit sa obţină un pat germinativ mult mai bun şi mai aşezat, a reuşit să reducă norma de seminţe si de îngrăşăminte chimice fără să fie afectate producţiile obţinute. De exemplu, la cultura de grâu recoltele nu scad sub 8.500 kg/ ha, excepţie făcând anul trecut, când seceta a afectat toate culturile. La cultura de grâu foloseşte genetică straină, cu grad ridicat de înfrăţire şi norma de seminţe a redus-o de la 180-200 kg/ha până la 94 kg/ha. Totodată, a mărit distanţa între rânduri de la 12,5 până la 28,6 cm. Referitor la fertilizare, aceasta se realizează precis, chiar pe două niveluri, odată cu semănatul şi cantitatea de îngrăşăminte chimice utilizată per hectar a scăzut cu 50%.

„În mod normal, când faci trecerea de la ceva ce stăpâneşti foarte bine, este firesc să scadă producţia cu circa 10-15%, însă la noi acest lucru nu s-a întâmplat, a fost chiar invers, pentru că eu pun pasiune şi urmăresc toate aspectele. Scăderea nu este permanentă, ci doar cât reuşeşti să înţelegi şi să capeţi experienţă.“

Privitor la tehnica agricolă necesară, Ionel Gheorghe a spus că cea mai importantă investiţie a fost în maşina de semănat. Celelalte utilaje necesare le avea în dotare, sunt uzuale şi întâlnite în toate fermele, însă modul de lucru cu ele este diferit. „Înainte aveam curtea plină de fiare şi, după ce am reuşit să fac trecerea, o parte din ele le-am vândut. Ne trebuie maximum 3-4 implemente şi un tractor pe care să te poţi baza.“ Conform agricultorului, un alt input folosit în fermă al cărui cost a fost micşorat este combustibilul.

„În ferma noastră, pentru înfiinţarea unei culturi de toamnă, consumul se situa între 68 şi 70 l/ha, iar acum, practicând agricultura convenţională, acesta nu depăşeşte 27 l/ha, incluzând consumul pe care utilajele îl au când se deplasează de la fermă la câmp şi invers.“

Un alt beneficiu amintit de fermier este economia de timp care derivă din concentrarea lucrărilor în acest sistem de producţie. Potrivit datelor prezentate de Valmary, în agricultura convenţională se pierd circa 82 minute/ha, iar în cea conservativă timpul se scurtează la jumătate.

Înfiinţarea covoarelor vegetale

Potrivit invitaţilor, covoarele vegetale ar trebui tratate drept culturi intermediare, care beneficiază de o tehnologie aparte şi cărora trebuie să li se acorde atenţie precum celor principale.

„Este clar că avem nevoie de o tehnologie adaptată pentru România. Este nevoie de experienţă“, a spus consultantul privat.

Ca o paranteză, acesta a spus că interzicerea pe viitor a substanţei active glifosat va ridica foarte multe probleme pentru că ea reprezintă „baza agriculturii conservative pentru distrugerea covoarelor vegetale“. În ferma Agro Fond Invest, testarea covoarelor vegetale este la început de drum.

„Dacă agricultura conservativă poate fi începută în orice condiţii, cu o analiză un pic mai atentă şi cam cu utilajele existente, în cazul covoarelor vegetale se schimbă situaţia. Aici vorbim de cunoaştere şi experienţă, de ştiinţă. Este o chestiune nouă, destul de complexă. însă sunt convins ca acestea vor aduce beneficii. Agricultura conservativă înseamnă viaţă cât mai multă şi mai liniştită la nivelul solului“, a mai precizat Ionel Gheorge, administratorul exploataţiei agricole.

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Beneficii ale agriculturii conservative

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT