Bilanţ al producţiei agricole 2014 şi perspective pentru anul viitor

Prezent la conferinţa organizată de agenţia de presă Mediafax, la data de 26 septembrie a.c., dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a făcut un bilanţ al producţiei agricole în anul 2014 şi a prezentat perspectivele pentru anul viitor. Acesta a vorbit şi despre viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi accentul care se pune pe integrarea producţiei, pentru a se aduce valoare adăugată în domeniul agricol.

În primul rând, a fost abordată tema subvenţiilor, unde ministrul Agriculturii a precizat că APIA, începând din 16 octombrie a.c., va face tot posibilul ca din plăţile directe să acorde un avans de 79 euro/ha. Având în vedere situaţia actuală, când mulţi agricultori şi-au stocat producţia, pentru că preţurile sunt nemulţumitoare, şi fără ca aceştia să fie nevoiţi să vândă recolta, pentru că au nevoie de resurse financiare pentru demararea campaniei de toamnă, măsura de acordare a avansului este binevenită. Suma totală alocată de minister este de 792 milioane de euro. În aceeaşi perioadă, se va acorda avans pentru Axa 2, plăţi ce se vor efectua până în luna decembrie, iar valoarea totală alocată de instituţie este de 718 milioane de euro.

„La solicitarea multor fermieri din sectorul zootehnic, suntem pregătiţi să eliberăm adeverinţe şi pentru crescătorii de bovine şi ovine. Plăţile pentru aceste sectoare se fac la începutul anului 2015, însă, prin convenţiile încheiate cu băncile, fermierii pot accesa credite pe baza acestor adeverinţe, credite de 300 de lei per cap la bovine şi de 28 de lei pentru ovine”, a afirmat dl Constantin. Plăţile pentru toate măsurile amintite se vor efectua după ce APIA finalizează controlul din teren. Ministrul Agriculturii a dorit să sublinieze importanţa găsirii de noi pieţe de desfacere, având în vedere problemele generate de boala limbii albastre, care a afectat multe sectoare, în principal pe cel de ovine, care înregistra un export important de animale vii, realizat cu precădere în ţările arabe. Totodată, au fost abordate şi subiecte de interes pentru agricultori, cum ar fi ajutoarele complementare, simplificarea procedurilor pentru acordarea plăţilor directe. Astfel, conform declaraţiilor ministrului, statul va subvenţiona şi anul următor creşterea accizei la motorină pentru agricultură. „Avem acordul politic să introducem şi pentru anul 2015 sprijin pentru motorină; asta înseamnă o hotărâre de Guvern în săptămânile următoare, prin care alocăm sprijinul pentru trimestrul IV şi pentru primele trimestre din 2015, toate fiind plătite din bugetul anului viitor.”

Creşterea productivităţii

Privitor la producţiile agricole realizate, ministrul Agriculturii a precizat că anul acesta a fost, sub acest aspect, unul mai bun decât 2013, iar cele realizate la culturile de toamnă ar fi fost mai mari dacă precipitaţiile căzute nu diminuau productivitatea. La grâu, în lunile mai-iunie se estima o producţie de peste 8 milioane de tone, însă la final s-a înregistrat o cantitate de 7,37 milioane de tone. „La rapiţă am obţinut cea mai bună producţie din istoria României. Cultura a fost introdusă în anii ’70, apoi suprafeţele au crescut şi am ajuns în acest an la o producţie record, dar nu la potenţialul maxim. Am obţinut o producţie de 1.089.000 de tone, cu o producţie medie de 2,57 t/ha. Producţia, în ansamblu, este mare, dar şi la rapiţă, ca şi la alte culturi, mai avem nevoie de foarte multe lucruri, astfel încât să creştem randamentul la hectar. La porumb este exemplul cel mai elocvent. România se află pe primele locuri în UE în privinţa producţiei şi a suprafeţei cultivate. La porumb, suntem pe primul loc, cu o suprafaţă de 2,5 milioane ha, dar din punct de vedere al randamentului suntem departe de primul loc. Anii trecuţi, producţia medie înregistrată a fost de 4-4,5 t/ha, în timp ce în Franţa se obţine peste 8 t/ha, iar în Belgia 11 t/ha.”

În 2013, pentru prima dată după 20 de ani, balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a fost pozitivă. Acest lucru însemnă că am exportat mai mult decât am importat şi, potrivit ministrului Agriculturii, şi în 2014 există premise ca aceasta să fie pozitivă. „În primele 6 luni din 2013, exportul avea o valoare de 1,8 mld. euro, iar în primele 6 luni din 2014 avem exporturi mai mari cu 200 milioane de euro. Anul trecut, exporturile pe pieţele terţe, deci altele decât partenerul principal, şi anume piaţa Uniunii Europene, au crescut cu 75%. Trebuie identificate şi alte pieţe pentru produsele româneşti, pentru că preţurile pot fi cu mult mai nesatisfăcătoare dacă ne concentrăm doar pe o anumită piaţă.”

Accent pe integrarea producţiei

Conform ministrului Agriculturii, cei care vor depune proiecte pentru accesarea fondurilor europene pe viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) vor obţine punctaj suplimentar dacă integrează producţia agricolă şi aduc valoare adăugată. Noul PNDR a fost transmis Comisiei Europene, iar răspunsul final este aşteptat la sfârşitul acestui an. „România, chiar dacă nu are aprobat PNDR de către CE, a deschis, pe propria răspundere, anumite măsuri. Nu s-au depus atât de multe proiecte ca în trecut, pentru că fermierii au înţeles că viitorul program va aduce avantaje mult mai mari legate în principal de procentul nerambursabil. Dacă până acum pe Măsura 121 privind investiţiile în ferme procentul nerambursabil era de până la 70%, pe noul program poate să ajungă până la 90%.”

Fonduri pentru infrastructura secundară de irigaţii

„Aştept noul PNDR, în special din perspectiva a două măsuri. Prima se referă la investiţiile în mediul rural, pentru că avem nevoie să reducem decalajele dintre oraş şi sat, dar în egală măsură pentru investiţiile în infrastructura secundară de irigaţii. Trebuie să investim astfel încât să fim cât mai puţin dependenţi de vreme. În 2012, investiţiile contractate în infrastructura secundară de irigaţii erau în valoare de 25 milioane de euro, iar în 2014, prin realocare de la alte măsuri, acestea au crescut la 130 milioane de euro. Pentru viitorul program, suma alocată este de 370 milioane de euro, la care se adaugă şi contribuţia de la stat, ajungând astfel la 435 milioane de euro alocate în următorii ani pentru infrastructura secundară de irigaţii. Mă bazez foarte tare pe Liga Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru ca proiectele să fie pregătite şi sper ca la începutul lui 2015 să le depună. Aceste fonduri sunt suficiente, probabil, pentru a reabilita toată infrastructura secundară de irigaţii, dar important este să avem proiectele pregătite. Sumele sunt 100% nerabursabile, iar diferenţa este că nu va mai fi doar 1 milion de euro alocat pentru organizaţii, ci se va aloca în funcţie de mărimea infrastructurii respective. Dacă reuşim să depunem toate proiectele la începutul anului 2015, până la sfârşitul lui 2016 vom avea toată infrastructura secundară reabilitată. Sigur că rămâne deschisă discuţia legată de infrastructura principală. Cred că trebuie să facem mai mult, nu am avut posibilitatea să finanţăm din fondurile de coeziune sau din cele de dezvoltare regională, dar acum se pare că există o deschidere mai mare la CE. Depinde foarte mult atât de negocierile de acolo, cât şi de politica internă, pentru că aceste fonduri nu sunt la MADR.”

Acordarea de plăţi cuplate

Aceasta a fost o altă temă de discuţie abordată în cadrul conferinţei de presă. Potrivit dlui Constantin, 13% din fondurile alocate plăţilor directe se pot acorda anumitor sectoare deficitare, care au nevoie de sprijin pentru a se relansa. Ministerul Agriculturii a identificat mai multe sectoare unde plăţile cuplate sunt necesare, însă acordarea lor se va face după aprobarea CE. „Dacă vom avea acceptul CE, din 2015 vom introduce pentru vaca pentru lapte un sprijin suplimentar de 250 de euro per cap de animal. Sigur că există anumite condiţii pentru exploataţiile cu capete între 10 şi 100 de capete. Încercăm să ajutăm acele exploataţii care produc din ce în ce mai mult pentru piaţă. La vaca pentru carne, care nu a fost atât de mult ajutată, nivelul sprijinului a rămas de 435 de lei per cap de animal, dar va primi un sprijin suplimentar de 300 de euro per animal. Şi pentru ovine avem un sprijin suplimentar cu sprijin cuplat. Vorbim foarte mult despre faptul că avem în supermarketuri produse importate şi am spus de fiecare dată că România produce mai mult decât necesarul pe care îl avem.

Din păcate, nu suntem suficient de organizaţi, astfel încât să valorificăm în comun şi în mod constant. Viitorul PNDR vizează şi investiţiile în sere, unde limita de finanţare s-a mărit de la 1 milion la 3 milioane de euro. Cei care se vor asocia fie în producţie, fie în comercializare vor avea un punctaj suplimentar. Dincolo de aceasta, vrem să introducem, pentru că nu am avut până acum, un sprijin pentru horticultură. Sprijinul cuplat pentru tomate destinate procesării este de 1.400 euro/ha, pentru castraveţi pentru procesare - 500 euro/ha. Pentru legumele din sere, un sprijin cuplat de 6.200 de euro în primul an per hectar, iar pentru solarii un sprijin de 3.000 euro/ha. Trebuie să sprijinim micii producători, astfel încât produsele româneşti să fie mai prezente pe piaţă. Pe lângă sprijinul cuplat, pe PNDR, al doilea principiu de bază este acela de a folosi material genetic românesc. Cei care vor folosi material genetic românesc, fie că sunt din sectorul zootehnic, fie vegetal, vor primi punctaj suplimentar. În acest fel dorim să ajută producţia autohtonă şi cercetarea românească. Sper să avem acceptul CE privind acordarea de sprijin cuplat pentru cultura de soia, ce constă în alocarea unei sume suplimentare, la plata directă per hectar, de 325 euro.”

Sectorul laptelui

Pe lângă plata cuplată pentru vaca pentru lapte, de la care se aşteaptă acceptul Comisiei Europene, în 2014 s-a introdus o măsură de sprijin pentru a ajuta acest sector, având în vedere faptul că din 2015 se elimină cotele de lapte. „În 2013 era o subvenţie unică, indiferent dacă era pentru vaca pentru carne sau lapte, de 500 lei/cap de animal. În 2014, se acordă o plată de 435 lei pentru vaca de carne, iar la cea pentru lapte se acordă un plus de 20 euro/tonă de lapte. Producţia de lapte raportată de INS ca fiind realizată în primele 6 luni ale anului 2014 a crescut cu 11,7%. Importurile pe primele 6 luni s-au diminuat cu 7-8%. Obiectivul nostru a fost ca fermierii să producă mai mult, să facă faţă competiţiei şi să reducem importurile de lapte. În privinţa bugetului de promovare destinat industriei alimentare, am promisiunea de la prim-ministrul Victor Ponta, că se va muta de la Ministerul Economiei la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.”

De asemenea, la eveniment a fost supusă dezbaterii şi posibilitatea scăderii TVA la alimente, dupa modelul deja aplicat în panificaţie. „Eu cred că, dacă vrem să ajutăm anumite sectoare, primul care trebuie ajutat în perioada următoare ar fi sectorul de carne. Acest lucru depinde de noul Guvern, de discuţiile care vor avea loc cu Fondul Monetar Internaţional. Este drept că bugetul pe 2015 va fi făcut în a doua parte a lunii noiembrie, atunci când probabil vom cunoaşte actualul Cabinet, pentru că ar fi incorect ca noi, actualul Cabinet, să facem un buget pentru viitorul Executiv”, a declarat ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin.