Bilant de septembrie

După două decenii de aplicare anevoioasă a Legii fondului funciar, care a pus bazele unei adevărate reforme agrare în România, tot mai mult, se impune declanșarea unor eforturi tehnice și financiare pentru comasarea proprietăților funciare excesiv fărâmițate. Pentru reușita acestei acțiuni de interes național, deosebit de complexe și de durată, pe lângă măsuri juridice și administrative ferme, cadastrul agricol, ca entitate tehnică, în opinia unor specialiști, ar trebui să revină în subordinea MADR, cum de fapt, cu mici excepții, a fost în ultimul secol.

---

Ar fi benefic, de asemenea, ca specialiştii angrenaţi în activitatea de comasare, pe lângă „modelul polonez”, să ţină seama şi de practica altor ţări cu rezultate notabile în domeniu şi, nu în ultimul rând, să consulte proiectul realizat în acest scop pentru ţara noastră de experţi externi, cu fonduri europene, care se regăseşte în baza de date a MADR. Şi totuşi, dacă apreciem agricultura ţării noastre, raportat la recoltele ce se obţin în acest an agricol, cu certitudine lucrurile se îndreaptă pe un făgaş bun. Se apreciază că valoarea totală a producţiei agricole din acest an va fi de 11-12 miliarde de euro. După mulţi ani, în această vară s-au obţinut, în mod real, peste 7,6 milioane de tone de grâu, din care jumătate, potrivit opiniei unor angrosişti cu experienţă, va fi disponibilizat la export, pentru asigurarea de lichidităţi necesare lucrărilor de toamnăiarnă. Şi celelalte recolte de cereale, legume-fructe şi plante tehnice sunt peste estimările iniţiale. Păcat totuşi că în luna august grindina şi-a luat tributul. Numai în bazinul viticol Pietroasele- Clondiru-Breaza, din judeţul Buzău, au fost distruse peste 1.000 de hectare de viţă-de-vie, pentru că Staţia antigrindină Istriţa de Jos a fost activată tardiv. Păcat de truda podgorenilor şi de banii investiţi în instalaţia de combatere a grindinei, care nu şi-a dovedit eficienţa în acest caz. Ne bucură faptul că ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tabără, în interviurile acordate mass-media confirmă pe fond cele menţionate în editorialul din numărul anterior al revistei „Agrimedia”, şi anume că „anul acesta este un an agricol bun, deoarece condiţiile climatice au fost favorabile tuturor culturilor agricole, dar şi datorită alocării la timp a resurselor financiare guvernamentale şi comunitare”. Ar fi minunat, de asemenea, ca spaţiile de depozitare autorizate să aibă capacitate adecvată şi pentru recolta de legume-fructe, astfel încât în primăvara anului viitor să nu mai consumăm aceste produse preponderent aduse cu efort valutar, din import. De asemenea, producătorii agricoli nutresc speranţa că, prin modificarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, inclusiv prin OUG nr. 65/2011, să beneficieze de înlesniri financiare, pentru ca din cele câteva milioane de hectare ce necesită irigări să nu se asigure apa numai pentru aproximativ 85.000 de hectare, ca în acest an. În ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, APDRP anunţă că până la sfârşitul lunii august au fost atrase prin PNDR peste 3 miliarde de euro, fiind efectiv plătite pe proiecte 2,54 miliarde de euro. Din cele 89.314 de proiecte depuse, APDRP a selectat 47.698 de cereri de finanţare. Gradul de utilizare a fondurilor a fost de 63% din alocarea Măsurilor de investiţii. Este de remarcat că Fondul European pentru Pescuit - FEP, cu un buget total de 3 miliarde de euro, eşalonat pe o perioadă de 7 ani, a alocat ţării noastre, pentru dezvoltarea sectorului Piscicultură-Acvacultură, 307.618.943 de euro, contribuţia naţională fiind de 76.904.735 de euro. Până la sfârşitul lunii august, DG-AM-POP, care asigură derularea acestor fonduri, a încheiat 130 de contracte de finanţare, în valoare de 104,5 milioane de euro, în cadrul celor 5 axe. Cifrele sus-menţionate demonstrează eforturi susţinute în atragerea de fonduri europene vitale dezvoltării agriculturii şi sectorului piscicol din ţara noastră.
Simona MUNTEANU