Bilanţ de toamnă

Bilanţ de toamnă

Culturile agricole înfiinţate cu mari dificultăţi din cauza secetei prelungite care s-a manifestat în toamna precedentă au răsplătit totuşi fermierii cu recolte deosebit de bune. Astfel, potrivit datelor statistice, de exemplu, la grâu s-au realizat peste 10,4 milioane de tone, la orz s-au adunat în hambare peste 2,017 milioane de tone, iar la rapiţă s-au obţinut peste 1,4 milioane de tone. Recolte bune pe măsura efortului depus de agricultori s-a obţinut şi la mazărea pentru boabe. După o iarnă cu precipitaţii satisfăcătoare, luna aprilie s-a caracterizat prin câteva perioade cu temperaturi scăzute în intervalul de înflorire a pomilor, fapt ce a condus la compromiterea parţială a producţiei de fructe şi de legume timpurii. Alternanţa dintre ploile de primăvară cu perioade de secetă pedologică prelungite, acompaniate de temperaturi deosebit de mari în vestul, sudul şi sud-estul ţării, au contribuit la o diminuare apreciabilă a recoltelor la culturile înfiinţate în primăvară. Este o perioadă în care fermierii îşi fac bilanţul activităţii din anul agricol precedent, împărtăşindu-şi realizările, dar şi neîmplinirile în cadrul unor simpozioane tematice, târguri şi expoziţii specializate organizate la nivel naţional, zonal sau local. Trebuie remarcat şi evenimentul organizat de ROMEXPO în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a României - IndAgra, ajuns la cea de-a XXII-a ediţie, care se va desfăşura la Centrul Expoziţional ROMEXPO în perioada 25-29 octombrie 2017.

În cadrul acestui important eveniment se îmbină în mod armonios schimburi de experienţă în domeniul tehnologiilor performante de producţie din sectorul agricol şi de industrie alimentară, cu prezentarea unor utilaje şi echipamente de înalt randament utilizate în acest domeniu. Diverse rase animale performante sau apreciatele produse alimentare tradiţionale îşi au locul bine meritat la acest eveniment. Climatologi şi agrometeorologi de prestigiu au avertizat asupra schimbărilor climatice severe înregistrate pe plan mondial cu multe decenii în urmă. Este un fapt constatat că în zone agricole din ţara noastră, în care temperaturile maxime atingeau în secolul precedent în jur de 30 grade, în prezent înregistrează peste 40 de grade, umiditatea scăzând de la 50-70% la 20-25%. Din păcate, măsurile de contracarare a acestor fenomene distructive pentru floră şi faună sunt dificile, de durată şi deosebit de costisitoare. Totuşi, cercetătorii din acest domeniu experimentează deja crearea de soiuri şi hibrizi de plante cu ciclu cât mai scurt de vegetaţie, rezistente la secetă şi temperaturi ridicate. Şi ANIF, împreună cu institutul de profil, a început cu paşi mărunţi reabilitarea sistemul naţional de irigaţii, vizând în perspectivă şi extinderea acestuia. Susţinerea financiară a proiectului poate fi asigurată prin parteneriate public-private, cu fonduri comunitare, dar şi extracomunitare. Esenţialul constă în abilitatea factorilor decizionali din agricultură să demonstreze factorilor politici importanţa deosebită şi viabilitatea acestui gen de investiţii.

Este de apreciat că APIA, în acest an ostil pentru agricultură din punct de vedere climatologic, a reuşit să achite fermierilor în perioade optime toate mijloacele de sprijin financiar. De asemenea, începând cu data de 16 octombrie a.c. această instituţie promite să acorde celor îndreptăţiţi plăţi în avans în cadrul tuturor schemelor de plată. După 1 decembrie, Agenţia urmează să efectueze plăţile corespunzătoare diferenţei între cuantumul calculat şi acordat în avans şi plafonul financiar aferent fiecărei scheme de sprijin, în condiţiile îndeplinirii de către agricultori a tuturor criteriilor de eligibilitate. Fermierii consideră, de asemenea, o prioritate, atât pentru Guvern, cât şi pentru legislativ, promovarea în regim de urgenţă a unui pachet de acte normative în concordanţă cu actualele realităţi din agricultură. Aceste acte normative trebuie să reglementeze asigurarea bunurilor şi culturilor agricole; înfiinţarea Fondului mutual al fermierilor; reglementarea extinderii irigaţiilor, revigorarea activităţii Camerelor agricole etc. Este o realitate că peste 50% din populaţia ţării trăieşte în mediul rural, iar 70% din aceasta este angrenată în activităţi agricole, care trebuie să asigure în mare măsură hrană pentru 18 milioane de cetăţeni şi rezidenţi. Deci, pentru asigurarea pâinii pe masa românilor se impune implementarea de către cei abilităţi a unor politici pragmatice susţinute corespunzător logistic şi financiar.

Simona MUNTEANU