Biologia şi modul de atac ale principalelor insecte dăunătoare din culturile de câmp - rapiţă şi cereale de toamnă

15/3/2021

Pentru a se asigura că plantele de cultură îşi pot atinge potenţialul genetic de producţie, fermierii români se bazează pe produsele şi serviciile care îi pot ajuta să cunoască biologia şi modul de atac al principalelor insecte dăunătoare din culturile de câmp, care să-i ajute să obţină recolte mai mari, dar şi de bună calitate. În cele ce urmează, prezentăm descrierea unor insecte dăunătoare culturilor de câmp, din programul expus în Catalogul BASF 2021 privind acest concept.

Athalia rosae - Viespea rapiţei

Dăunătorul este foarte răspândit în toate zonele unde se cultivă rapiţă, provocând mari pagube. Larvele sunt foarte dăunătoare, deoarece atacă ţesutul frunzei, formând galerii, apoi consumă limbul până la scheletare. Larvele sunt foarte vorace, consumând în 24 de ore dublul greutăţii lor. Deosebit de periculos este atacul în toamnă, deoarece poate produce defolierea totală a culturii. De asemenea, larvele pot ataca şi inflorescenţele.

Brevicoryne brassicae - Păduchele cenuşiu al cruciferelor

La rapiţă, atacul poate fi întâlnit atât în toamnă, cât şi în primăvară. În primăvară, în lunile aprilie-mai, adulţii şi larvele formează colonii pe frunze, tulpini, inflorescenţe şi silicve, din care extrag seva. În urma atacului, frunzele rămân cu marginile îndoite, răsucite şi pătate. Ulterior, după atac intens, frunzele se usucă, florile avortează, iar seminţele şiştăvesc. Atacul se manifestă mai ales în primăverile călduroase, la început pe marginile lanurilor, unde formează vetre.

Ceutorhynchus assinilis - Gărgăriţa seminţelor de rapiţă

Gărgăriţa seminţelor are 2,5-3 cm lungime şi un aspect cenuşiu-închis, datorită pilozităţii dense de pe corp. Larvele lungi de până la 4-5 mm, produc pagube în păstaie, mâncând boabele seminţelor până la coajă. Silicvele se îngălbenesc înainte de vreme şi se deschid.

Ceutorhynchus quadridens - Gărgăriţa pătată a rapiţei

Gărgăriţa pătată are o lungime de 2,5-3,5 mm. Culoarea este neagru- albăstrui, iar din cauza pilozităţii neregulate, are un aspect pătat. Prezintă o trompă lungă, arcuită. Larvele albe au 4-5 mm lungime şi posedă o capsulă cefalică maronie. Pentru depunerea ouălor sunt folosite părţile inferioare şi medii ale nervurilor frunzei. Acestea apar umflate şi pătate. În secţiunea de măduvă a plantelor atacate se găsesc larve şi canale create în urma atacului, colorate brun şi neregulate, iar tulpina de rapiţă se poate îndoi din cauza pereţilor slăbiţi de atacul insectei.

Ceutorhynchus napi - Gărgăriţa mare a tulpinilor de rapiţă

Gărgăriţa mare a tulpinilor de rapiţă are culoarea de bază albastră până la negru-albăstrui şi o lungime de 3-4 mm. Pilozitatea de pe corp şi de pe picioare o face să arate uşor cenuşie. Capul se termină cu o trompă arcuită în jos, lunguiaţă, îngustă - o caracteristică a Curculionidelor. Larvele rezultate nu au picioare, sunt alb-gălbui, cu capul încapsulat, brun închis, devenind apoi galben-maroniu în stadiul final. Ajung până la 7 mm lungime, corpul este îndoit spre interior. Umflăturile de 1 mm de sub vârful lăstarului semnalează începutul depunerii ouălor pe tulpină. Pornind de la aceste zone, se formează, prin creşterea plantei, crăpături pe tulpină şi dereglări de creştere cu inflamaţii sub formă de gogoaşă. Deasupra locului de depunere a ouălor se ajunge la îndoiri în formă de S şi la plesnirea tulpinii după îngheţ sau după precipitaţii abundente.

Dasineura brassicae - Ţânţarul silicvelor de rapiţă

Acest dăunător are trunchiul negru- brun cu pilozitate alburie. Larvele au până la 2 mm lungime, mai întâi sunt sticloase, apoi alb-gălbui. Daunele produse de ţânţarul silicvelor pot fi foarte mari deoarece larvele se dezvoltă în interiorul silicvei şi pot duce la pierderea totală a seminţelor. Silicvele se colorează de timpuriu în galben şi plesnesc înainte de termen.

Eurygaster spp. - Ploşniţele cerealelor

Pagube produc atât adulţii hibernanţi, prin înţeparea organelor aeriene ale graului, cât şi indivizii noii generaţii. Pagubele cele mai mari sunt produse asupra boabelor în formare: atât larvele, cât şi adulţii înţeapă boabele, de unde extrag substanţele de hrănire.
Locul înţepăturii este înconjurat de un halou de decolorare datorat enzimelor secretate de ploşniţe pentru absorbirea substanţelor nutritive din bob. La un atac foarte puternic, producţia de grâu îşi pierde proprietăţile de panificaţie.

Lema melanopa - Gândacul bălos al cerealelor

Gândacul bălos are o singură generaţie pe an. Iernează ca adult sub frunzele căzute în liziera pădurilor. Primăvara, când temperatura este peste 10°C, adulţii migrează către culturile de orz şi ovăz. După o perioadă de hrănire, aceştia depun ouă din care apar larvele, după o perioadă de 7-10 zile. Perioada larvară durează 20-30 de zile. După ultima năpârlire, larvele pătrund în sol, unde se transformă în nimfe. Adulţii noii generaţii apar către sfârşitul lunii iunie. Atât adulţii, cât şi larvele produc pagube. Atacul larvelor, care se produce în vetre, este cel mai păgubitor. Larvele se hrănesc cu epidermă superioară şi parenchimul frunzelor, determinând îngălbenirea şi uscarea acestora.

Meligethes aeneus - Gândacul lucios al rapiţei

Gândacul lucios are culoarea neagră, aripile au un luciu cenuşiu metalic, o pilozitate foarte fină şi dimensiuni între 1,5 şi 3 mm. Caracteristici sunt antenele sub formă de măciucă. Larvele au culoare alb-gălbui şi 4,5 mm lungime. Primele simptome de atac sunt găurile create în muguri, care sunt dispuşi parţial sau se îngălbenesc şi mor.

Psylliodes chrysocephala - Puricele cruciferelor

Puricele cruciferelor face parte din grupul coleopterelor. Forma este alungit-ovală, cu spatele puternic arcuit. Cu dimensiunea de 3 până la 4,5 mm, aparţine grupului celor mai mari dăunători ai rapiţei. Învelişul aripilor este lucios, negru-albăstrui până la albastru-verzui, rar sunt exemplare brun-gălbui. Toate au dungi punctate, vizibile pe învelişul aripilor. Larvele sunt alb-murdar, au un cap brun închis, trei perechi de picioare în zona pieptului şi au până la 7 mm lungime. Pe fiecare porţiune a corpului sunt pete închise, ţepoase. Atacul cel mai dăunător este al adulţilor, care pot distruge tinerele plante de rapiţă.

În cadrul tehnologiei de protecţie a culturilor împotriva principalelor insecte dăunătoare (în special pentru cultura de rapiţă) se foloseşte cu precădere insecticidul Fastac Active. Acest insecticid este rezistent la lumină, combate adulţii, larvele, precum şi ouăle insectelor. Produsul are acţiune prin contact şi ingestie. Datorită faptului că nu este un produs sistemic, pentru asigurarea unei suprafeţe mai mari de acoperire cu tratament, este necesară o cantitate mai mare de apă. Produsul are un efect rezidual bun pe suprafaţa frunzelor. Tratamentul cu Fastac Active este rezistent la ploaie, cu condiţia ca acesta să se usuce înainte de a începe să plouă. Doza de erbicid folosită la cultura de rapiţă este cuprinsă între 0,2 litri/hectar (Gândacul lucios, Gărgăriţa seminţelor, Ţânţarul silicvelor) şi 0,3 litri/hectar (Gărgăriţa tulpinilor de răpită, Gărgăriţa pătată, Viespea rapiţei). Produsul se recomandă a se aplica la avertizare, la apariţia larvelor sau adulţilor sau la depăşirea pragului economic de dăunare, în funcţie de dăunătorul-ţintă. Este foarte important ca produsul să fie aplicat astfel încât să se asigure acoperirea uniformă a plantelor cu soluţie.

Pentru culturile de rapiţă, dar şi pentru cele de muştar alb, legume din familia Brassicaceae, ridichi pentru sămânţă se aplică maxim 2 tratamente, cu un interval între aplicări de 7-10 zile.

Victor VĂTĂMANU

0 Comments

articole

Biologia şi modul de atac ale principalelor insecte dăunătoare din culturile de câmp - rapiţă şi cereale de toamnă

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT