Biotehnologiile, un răspuns la provocările globale

În cadrul Săptămânii Europene a Biotehnologiilor, 23-29 sepembrie a.c., organizaţiile profesionale AgroBiotechRom (care a sărbătorit în acest an un deceniu de la înfiinţare), Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) şi Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) au organizat conferinţa cu tema „Inovaţii în ameliorarea plantelor - evoluţii recente şi traiectorii viitoare“.

Evenimentul s-a desfăşurat în data de 25 septembrie a.c., la USAMV Iaşi, iar în faţa publicului format din cercetători, doctoranzi, studenţi, fermieri, autorităţi locale şi mass-media au vorbit invitaţi de seamă precum Julian Adams, profesor la Departamentul de Biologie Moleculară, Celulară şi Dezvoltare al Universităţii Michigan din SUA, Martina Helminger, cercetător la Institutul pentru Cercetare în Chimie şi Tehnologie din Austria, Anne-Claire Vial, preşedintele Institutului de Cercetare Agricolă Arvalis din Franţa, şi Mihael Cristin Ichim, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Ştiinţe Biologice de la Piatra-Neamţ. Moderatorul conferinţei a fost academicianul Doru Pamfil, de la Centrul de Cercetare pentru Biotehnologii Vegetale al USAMV Cluj-Napoca şi preşedinte al comisiei ştiinţifice specializate a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.  Sistemul agricol mondial este nevoit să performeze pe fondul creşterii demografice, însă cel european continuă să fie îngrădit prin faptul că se interzice cultivarea de plante modificate genetic, ale căror caractere agronomice induse pot asigura producţii net superioare, de calitate şi cu costuri de producţie şi un impact asupra mediului mult reduse comparativ cu cele din tehnologia convenţională de cultivare. Poate pentru agricultori este lesne de înţeles care sunt avantajele, îndeosebi cele economice, obţinute în urma cultivării OMG, însă pentru opinia publică beneficiile agronomice nu au atât de mare importanţă. Interesul cetăţenilor poate fi însă stârnit dacă se comunică mai bine şi dacă se face o educaţie în acest sens, este de părere profesorul Adams de la Universitatea Michigan. „Trebuie să vorbim despre lucruri tangibile cu oamenii de rând. Distrugerea pădurii amazoniene, reducerea suprafeţelor agricole etc. sunt subiecte care pot trezi interesul opiniei publice. Pentru persoanele care nu au legătură cu agricultura interzicerea cultivării OMG pare că nu le afectează viaţa de zi cu zi. Alta este situaţia în domeniul sănătăţii umane, unde biotehnologiile au fost repede acceptate. Am o rudă care suferă de diabet şi îmi amintesc cu ce entuziasm a fost primită insulina obţinută prin intermediul biotehnologiilor, pentru că acum se poate produce la scara largă.“ Insulina şi multe alte produse farmaceutice obţinute prin noile tehnici de inginerie genetică aduc beneficii sănătăţii umane şi la fel ar trebui să se pună problema şi atunci când vorbim despre menţinerea sănătăţii plantelor. Cum vom putea hrăni lumea, având în vedere că populaţia va număra 10 miliarde de oameni până în anul 2050 şi producţia de alimente va trebui să crească, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), cu 60% pentru a combate sărăcia şi foamea? Schimbările climatice sunt cea mai mare provocare, iar biotehnologia este unul dintre răspunsurile la aceasta. Conform FAO, o prognoză privind producţiile din România pe timp de 55 de ani (2010-2065) arată că vor scădea cu 22%.

Beneficii economice, ecologice şi de sănătate

Profesorul american a expus auditoriului motivele pentru care ar trebui să adoptăm biotehnologiile în sistemul de producţie agricolă. „Noile tehnologii genetice facilitează deplasarea genelor de la o plantă la alta, mult mai precis şi mai rapid. De exemplu, pentru obţinerea de noi varietăţi este nevoie de un timp de două ori mai scurt comparativ cu tehnica convenţională de ameliorare.“ A expus apoi beneficiile pe care biotehnologiile le asigură, aici numărându-se cele de ordin economic, ecologic sau care privesc sănătatea umană. Conform datelor prezentate, ca urmare a cultivării de OMG în perioada 1996-2009, profitul înregistrat de agricultură a fost de peste 65 mld. dolari în SUA. În România, profitul a crescut la aproximativ 1.000 lei/ha. În cazul biotehnologiilor, pe lanţul valoric principalii beneficiari sunt fermierii. Nu putem ignora beneficiile de mediu. În anul 2014, cantitatea de dioxid de carbon eliminat în atmosferă a scăzut cu 17,7 milioane de tone (aceeaşi scădere s-ar obţine dacă timp de 2 ani am scoate din uz toate maşinile din România). Cantitatea de pesticide a scăzut semnificativ, iar pentru a obţine acelaşi nivel de producţie în agricultura convenţională am avea nevoie de o suprafaţă suplimentară cultivată de 20,7 milioane de hectare. Se pot obţine avantaje şi din punct de vedere al sănătăţii umane. Pot fi eliminate anumite micotoxine şi astfel hrana este mai sigură. „Editarea genomului este cea mai recentă revoluţie în domeniul biotehnologiilor. Această nouă tehnică este importantă, pentru că putem face modificări la nivelul unui nucleotid, putem edita eficient culturile poliploide şi este extrem de eficientă. Sunt de acord să reglementăm biotehnologiile, dar să se facă în mod adecvat, transparent pentru a întări încrederea cetăţenilor şi a ajuta acceptarea. De asemenea, este important ca reglementările să fie dinamice pe măsură ce tehnologiile se dezvoltă. Au trecut mai bine de 20 de ani de când s-au introdus în cultură plante modificate genetic. Unele reglementări au fost propuse la începutul anilor ’90. Mai sunt ele valabile pentru ziua de mâine?“

Educaţia consumatorilor

Comunitatea ştiinţifică, FAO, WHO, academii naţionale şi internaţionale, unele Guverne afirmă că OMG sunt sigure. În ţările unde au fost acceptate biotehnologiile există un consens între partea ştiinţifică şi cea politică - ceea ce nu se întâmplă în Uniunea Europeană. Întrebat de ce există atâtea controverse şi opoziţie vizavi de cultivarea plantelor modificate genetic, profesorul Julian Adams a spus: „Sunt mai multe răspunsuri la această întrebare şi cred că depinde foarte mult de locul unde trăieşti în lume. Sunt unii nostalgici care trăiesc în mediul urban şi tânjesc după traiul în natură şi nu se simt confortabil cu noile inovaţii. O altă cauză poate fi lipsa de încredere faţă de companiile multinaţionale, care fac profit pe seama biotehnologiilor, însă ceea este trebuie să se amintească este faptul ca multe dintre aceste tehnologii au fost create de universităţi şi instituţii publice. În esenţă, consider că trebuie mai multă educaţie a consumatorilor. Cei care spun ca utilizarea OMG nu este sigură recurg la argumente nonştiinţifice. Nu ne putem întoarce în timp şi să nu le acceptăm în cultură“, a susţinut acesta. La nivel global, în anul 2017 existau 26 de ţări cultivatoare de OMG, cele mai importante fiind Statele Unite ale Americii, Brazilia şi Argentina. Suprafeţele cultivate cu plante transgenice au un trend crescător, iar inovaţiile genetice se bucură de un grad de acceptare mai mare în ţările mai puternic dezvoltate, cum sunt SUA şi Canada. Martina Helminger, cercetător la Institutul pentru Cercetare în Chimie şi Tehnologie din Austria şi artizan al uneia dintre cele mai recente iniţiative cetăţeneşti din Europa: „Creşteţi progresul ştiinţific - agricultura contează!“ consideră că este necesară o revizuire a legislaţiei în domeniul OMG astfel încât aceasta să fie în pas cu vremurile actuale şi deciziile în acest domeniu să fie bazate pe date ştiinţifice. „Nu timpul ar trebui să schimbe lucrurile, ci noi ar trebui să le schimbăm. Suntem în faza de strângere de semnături şi ne trebuie un milion pentru a pune lucrurile în mişcare“, a spus domnia sa, îndemnându-i pe toţi cei interesaţi să semneze petiţia postată pe site-ul Comisiei Europene. Michael Ichim, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Ştiinţe Biologice de la Piatra-Neamţ, a prezentat experienţa recentă a României în studiul şi utilizarea biotehnologiilor în agricultura modernă. Domnia sa a expus un proiect amplu desfăşurat pe o perioadă de 54 de luni, susţinut din fonduri europene, finalizat în luna mai 2016 şi în care au fost implicate atât ţări europene, cât şi noneuropene (Argentina), el având drept scop analizarea biodiversităţii pentru a avea o bază comparativă şi apoi identificarea unor specii-ţintă relevante pentru a detecta un eventual impact negativ cauzat de cultivarea de plante modificate genetic. Cercetătorul a precizat faptul că la nivelul UE niciodată nu a fost depăşită suprafaţă de 250 mii ha cultivate cu plante transgenice. Actualmente, singura plantă MG permisă în sistemul de producţie agricolă european este porumbul MON 810, rezistent la atacul sfredelitorului (Ostrinia nubilalis). „În 2010, când a demarat proiectul în Suedia, nu exista Ostrinia, dar după doar 2 ani a fost semnalat şi ne mirăm de rapiditatea cu care dăunătorul şi-a mărit arealul. Trebuie să ne pregătim pentru lucruri neaşteptate. În România, avem o biodiversitate foarte mare, dar şi mulţi prădători.“ Anne-Claire Vial, preşedintele Institutului de Cercetare Agricolă Arvalis din Franţa, a vorbit despre provocări, dar şi despre aşteptările pe care le au fermierii francezi de la tehnologiile agricole de ultimă oră. Mai multe informaţii despre direcţiile de cercetare ale instituţiei vom prezenta în numărul următor al revistei AGRIMEDIA.

Ana IONIŢĂ