Boli de sezon ale caprinelor (I)

În această perioadă, efectivele de caprine sunt expuse riscului mai multor boli infecţioase. Am stat de vorbă pe această temă cu doamna doctor Irina Topoleanu, medic veterinar în cadrul Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre din România.

---

Principalele boli infecţioase cu etiologie bacteriană la care sunt expuse caprinele în această perioadă a anului sunt: chlamidioza sau avortul chlamidian, salmoneloza sau avortul salmonelic, agalaxia contagioasă sau răsfugul alb, mamita gangrenoasă sau răsfugul negru, anaerobiozele (dizenteria anaerobă a iezilor, enterotoxiemia anaerobă a caprelor) produse de bacterii din genul Clostridium spp., pleuropneumonia contagioasă a caprelor, pasteureloza, actinobaciloza, avortul campylobacterian. Acestea pot fi prevenite printr-o serie de măsuri, în funcţie de rezistenţa pe care o manifestă boala:

• prin măsuri generale de profilaxie;

• prin măsuri de profilaxiespecifică (vaccinare);
  

• prin măsuri de combatere (terapeutice),atunci când măsurile generale de profilaxie şi cele de profilaxie specifică nu dau rezultatele scontate şi, prin urmare, boala apare în efectiv.
  

Clamidioza este o boală infecţioasă produsă de Chlamydia psittaci, care determină cele mai multe avorturi la capre după a 90-a zi de gestaţie, iar semnele clinice ale bolii sunt: pneumonia, cheratoconjunctivita, poliartritele şi febra. Chlamydia se localizează în tractul intestinal, iar în timpul gestaţiei va afecta cotiledoanele placentei. Purtătorii bolii sunt porumbeii şi vrăbiile, însă un mare rol în transmiterea la animale îl au insectele, mai ales căpuşele. În focarele de avort chlamidian se instituie carantina, iar caprele care au avortat se izolează şi se tratează cu antibiotic cu spectru larg de acţiune (tetraciclinele). Femelele gestante din efectivul contaminat sunt supuse unui tratament individual de necesitate cu antibiotice.

Salmoneloza este o boală infecţioasă sporadico-enzootică, produsă de germeni din genul Salmonella. Apariţia bolii este influenţată de condiţiile de alimentaţie şi zooigienă neconforme (frig, umezeală etc.). Afectează animalele adulte, dar şi iezii. Caprele gestante se pot infecta cu Salmonella abortus, care induce o boală abortigenă gravă, avortul producându-se în luna a 4-a sau a 5-a de gestaţie. Avortul este precedat de unele semne generale ca febră, nelinişte, inapetenţă, scurgeri vaginale şi este urmat uneori de retenţii placentare şi metrite. Uneori, gestaţia poate fi dusă la termen, dar iezii sunt neviabili şi mor în primele 15 zile de viaţă. Infecţia iezilor cu Salmonella enteritis se traduce simptomatologic prin tulburări digestive (diaree), sindrom febril, uneori bronhopneumonie. Caprele care au avortat se izolează şi se tratează cu antibiotice cu spectru larg, iar la restul femelelor se pot administra, profilactic, antibiotice în furaje sau vor fi tratate injectabil cu antibiotice cu acţiune prelungită. Iezii se izolează şi se tratatează cu sulfamide sau antibiotice din grupa celor cu spectru larg. Profilaxia bolii se realizează prin măsuri generale, accentul punându-se pe asigurarea condiţiilor corespunzătoare de zooigienă şi a raţiilor alimentare echilibrate. Imunoprofilaxia se poate face cu un vaccin preparat dintr-o tulpină inactivată de S. abortus ovis (Salmovin) în a 2-a şi a 3-a lună de gestaţie.

Agalaxia contagioasă (răsfugul alb) produsă de Mycoplasma agalactiae este o boală infecţioasă extrem de contagioasă, specifică oilor şi caprelor. Se caracterizează prin mamite, scăderea sau oprirea secreţiei de lapte, artrite şi cheratoconjunctivite. Aspectul laptelui este vâscos, culoarea - verzuie sau gălbuie, se coagulează la fierbere. Tratamentul este în general ineficient şi din această cauză singura măsură de prevenire este vaccinarea caprelor gestante în a doua perioadă de gestaţie (lunile 3-4) cu produsele Agalaxin sau Agavac.

Mamita gangrenoasă (răsfugul negru), produsă de Staphiloccocus aureus, este o boală infecţioasă gravă, deseori mortală, care afectează caprele în lactaţie, caracterizată prin tulburări generale, modificări calitative şi cantitative ale laptelui, consecutiv gangrenei glandei mamare. Pronosticul este grav, întrucât 50% din cazuri sfârşesc prin moarte, iar cele care se vindecă devin neeconomice. Prevenirea prin vaccinare (produsul Mamivac) scade semnificativ şansele de apariţie a bolii şi, de asemenea, este foarte importantă igiena mulsului.

Anaerobiozele sunt un grup de 8 boli infecţioase produse de bacterii din genul Clostridium spp. (enterotoxiemia adultelor, nefropulpita enterotoxiemică, dizenteria bacilară la tineret, enterita hemoragică la miei şi iezi, hepatita necrotică, edem malign, gangrena gazoasă şi tetanosul), cu evoluţie extrem de rapidă şi gravă, provocând pierderi însemnate. Aceste bacterii pot afecta sistemul nervos, digestiv şi renal, adesea cu sfârşit letal. Tratamentul trebuie aplicat precoce, însă de cele mai multe ori este ineficient. Vaccinarea turmelor de capre oferă rezultate optime. Vaccinarea caprelor gestante în lunile 1-3 asigură imunizarea pasivă a iezilor împotriva dizenteriei anaerobe determinate de Clostridium perfringens. Există diferite preparate destinate imunizării contra diferitelor tipuri de bacterii din genul Clostridium, în funcţie de firma producătoare: Rompervac ABCD (Farmavet), Heptavac (Intervet), Coglavac (CEVA).

Pleuropneumonia contagioasă a caprelor este o boală contagioasă caracterizată prin sindrom de febră, afecţiuni pulmonare (tuse, jetaj), datorate unor leziuni specifice pulmonare cu aspect fibrinos, determinate de Mycoplasma mycoides subsp. mycoides. Are adesea o evoluţie cronică la tineretul caprin, ceea ce duce la slăbire progresivă, până la cahexie. Tratamentul este în general ineficient, dar se pot încerca derivaţi de streptomicină. Prevenirea bolii se realizează prin măsurile nespecifice asociate alimentaţiei şi condiţiilor de întreţinere a caprelor.

Pasteureloza este o boală manifestată prin bronhopneumonie ca simptom principal, produsă de Pasteurella multocida, şi care afectează toate categoriile de caprine. La iezi apar mai ales formele acute, respiraţie dispneică, jetaj, tuse, rigiditate, în timp ce la adulţi, pe lângă semenele respiratorii, apar artrite, mamite, avorturi, edeme, abcese. Măsurile generale de prevenţie vizează respectarea regulilor de igienă, alimentaţie raţională, evitarea supraaglomerărilor. În cazul apariţiei îmbolnăvirilor, se izolează animalele bolnave şi se instituie tratament cu antibiotice de tipul penicilinelor.

Actinobaciloza are ca agent etiologic un germen infecţios numit Actinobacillus ligniersii, care determină apariţia unor abcese în ţesutul conjunctiv subcutanat, mai ales în zona capului şi a gâtului. De asemenea, poate apărea o mastită actinobacilară, cu prezenţa de abcese moi, fluctuante, ce conţin puroi alb-gălbui. Această boală poate fi confundată cu limfadenita cazeoasă (Corynebacterium pseudotuberculosis), care afectează şi sistemul limfonodal, iar nodulii au conţinut cazeos şi nu fluid-purulent. Tratamentul în ambele cazuri constă în aplicaţii locale de soluţii iodate şi tratament general cu antibiotice (peniciline). Profilactic, se recomadă evitarea factorilor ce pot cauza leziuni la nivel bucal şi cutanat.

Campylobacteriozele sunt
provocate de Campylobacter fetus sau C. jejuni, întâlnit mai mult la oi decât la capre. Ca semne, la peste 30 la sută din iezii avortaţi se pot observa necroze ale ficatului. Placenta este adesea edemaţiată şi se produce necroza cotiledoanelor. În unele cazuri poate să apară şi diareea. Tratamentul constă în administrarea medicamentelor din grupa antibioticelor cu spectru larg, din grupa tetraciclinelor.

Iulian ANDREI

Citește și continuarea articolului: Boli de sezon ale caprinelor (II)