Boli şi dăunători ai culturilor de pepeni verzi şi pepeni galbeni

Boli şi dăunători ai culturilor de pepeni verzi şi pepeni galbeni

Boli ale pepenilor verzi şi galbeni

Făinarea cucurbitaceelor - Sphaerotheca fuliginea Condiţii de infecţie - făinarea este favorizată de vremea uscată, cu temperaturi de peste 26 de grade Celsius. Spre deosebire de mană şi bacterioză, atacul de făinare este frânat de prezenţa picăturilor de apă pe organele plantei. Simptome - boala atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze, vreji şi fructe. Pe frunze apar pete albe, mari, pâsloase, care devin pulverulente (făinoase), odată cu formarea fructificaţiilor ciupercii. Frunzele, acoperite în întregime de ciupercă, se brunifică şi se usucă, atârnând pe plante. Ca urmare, fructele rămân mici, zbârcite, lipsite de suculenţă şi aromă. Combaterea acestei ciuperci se poate face cu ajutorul următoarelor produse: Topas, în doză de 0,025% (tratamentele se pot aplica la apariţia primelor simptome ale dezvoltării bolii, cu un timp de pauză de minimum 3 zile); Ortiva, în doză de 0,075% (0,75 litri/hectar) (produsul se aplică preventiv în partea a doua de vegetaţie, în perioada formării fructelor, iar intervalul dintre tratamente se adaptează în funcţie de condiţiile climatice, evoluţia bolii şi a culturii cu un timp de pauză de minimum 3 zile; Thiovit Jet - în doză de 4 kilograme/hectar, având epoca de aplicare 1-2 tratamente pe sezon, în condiţii favorabile dezvoltării bolilor.
 
Mana cucurbitaceelor - Psedodaperonospora cubensis

Condiţii de infecţie - infecţia este favorizată de prezenţa picăturilor de apă pe frunze, nebulozitate prelungită şi temperatură de 16-22 grade Celsius. Simptome - pe frunze apar pete numeroase de culoare verde-gălbuie, care devin galbene şi în final brun-deschise. Mai frecvent, petele au formă poligonală, fiind limitate de nervuri. Pe faţa inferioară a frunzei apare un puf cenuşiu-violaceu, acesta fiind fructificaţia ciupercii. În urma atacului, frunzele se usucă şi cad. În condiţii favorabile atacului, se produc infecţii puternice la tecile frunzelor, fapt ce atrage după sine căderea în masă a frunzelor. Florile şi fructele tinere care au fost infectate cad şi se usucă. Vrejii infectaţi prezintă pete brune şi se usucă, caz în care atacul duce la compromiterea culturii. Combaterea acestei boli se poate face cu ajutorul următoarelor produse: Ridomil Gold, în doză de 0,25% (2,5 kg/ha). Acest produs se aplică preventiv în perioada de creştere intensă şi se fac 2-3 tratamente în timpul perioadei de vegetaţie, cu o pauză de 3 zile. Intervalul între aplicări este de 7-10 zile, în timpul creşterilor intense, şi de 10-14 zile, când planta şi-a atins dezvoltarea finală. Aceste intervale se vor adapta şi în funcţie de condiţiile climatice şi de dezvoltarea culturii şi cea a bolii; Bravo, în doză de 1,5-2,0 l/ ha. Produsul se aplică preventiv, înainte de instalarea infecţiei, sau la avertizare, cu un timp de pauză de 3 zile; produsul Bravo este un produs polivalent ce poate fi aplicat în amestec şi cu alte produse fitosanitare; Ortiva, în doză de 0,075% (0,75 l/ha). Produsul se aplică preventiv în partea a doua a vegetaţiei, în perioada formării fructelor, iar intervalul dintre tratamente se adaptează în funcţie de condiţiile climatice şi de evoluţia bolii şi a culturii. Aplicarea cu 3 zile înainte de recoltare creşte perioada de păstrare a legumelor până la 2-3 săptămâni. Se recomandă să nu se depăşească un număr de două tratamente pe sezon.
 
Ofilirea fuzariana - Fusarium oxysporum

Condiţii de infecţie - infecţia este favorizată de temperatura ridicată (optimă fiind temperatura de 27-28 de grade Celsius), umiditatea mare a solului şi pH-ul acestuia de 5,0-5,6. Leziunile provocate rădăcinilor cu ocazia repicatului sau de către nematozi sau alţi dăunători constituie porţi de intrare ale infecţiei. Simptome - la plantele infectate de Fusarium oxysporum se instalează veştejirea treptată (mai rar acută), care apare de obicei în faza de înflorire sau fructificare. La ofilirea acută, în condiţii de temperaturi ridicate, plantele pier în câteva zile, uscându-se fără să îşi piardă culoarea verde. În general, fenomenul de ofilire durează 1-2 luni, iar plantele atacate stagnează în creştere, se îngălbenesc, se ofilesc şi se usucă, acoperindu-se mai apoi, pe vreme umedă, cu un mucegai albicios. La plantele dezvoltate, manifestarea poate începe odată cu deschiderea primelor flori. La început se observă îngălbenirea frunzelor bazale, urmată de o ofilire lentă, la început reversibilă (plantele îşi revin în timpul nopţii şi în zilele răcoroase), apoi definitivă. Ca urmare, fructele rămân mici şi se coc timpuriu sau nu ajung la maturitate, seminţele din interiorul lor sunt brunificate sau îngălbenite. Vasele lemnoase din interiorul tulpinilor şi peţiolurilor sunt brunificate. Ca măsuri de prevenire, cele mai importante sunt: cultivarea de hibrizi rezistenţi, dezinfecţia solului, adunarea şi distrugerea prin ardere a resturilor de plante infectate etc. Se va evita folosirea permanentă a îngrăşămintelor chimice care duce la acidifierea solului (azotat de amoniu, superfosfat etc.).
 
Pătarea brună a tulpinii şi fructelor la cucurbitacee - Didymella bryoniae

Condiţii de infecţie - factorul esenţial în producerea infecţiilor îl reprezintă umiditatea atmosferică ridicată, provenită din rouă, ceaţă sau ploaie. Temperatura optimă pentru apariţia bolii este cuprinsă în intervalul 16-24 grade Celsius. Agentul patogen supravieţuieşte în resturile vegetale sau în flora spontană, acestea fiind sursele producerii infecţiilor primare, atunci când se întrunesc condiţiile optime de umiditate. În urma infecţiei primare, prin exudatul produs pe leziuni, se eliberează spori. Aceştia sunt purtaţi de la o plantă la alta prin picăturile de apă şi duc la apariţia infecţiilor secundare. Pentru progresarea infecţiilor este necesară o perioada mai îndelungată, în care umiditatea să persiste la nivelul frunzelor. Simptome - pe frunze, infecţia se manifestă prin apariţia de pete circulare sau de diferite forme, de culoare maronie. Leziunile apar mai întâi pe marginea frunzelor, după care se extind rapid, cauzând curbare, ofilirea şi în final uscarea acestora. Pe peţiolii frunzelor şi tulpină, leziunile apar sub formă de crăpături, cu aspect umed, de culoare maronie. Aceste leziuni secretă un exudat de culoare roşiatică. Pe fructe, simptomele pot să apară oriunde pe suprafaţa acestora. La început, apar pete mici, cu aspect umed, după care se măresc, capătă o culoare maronie-neagră şi secretă exudat de culoare roşiatică. Infecţia duce la scăderea producţiei, deprecierea calităţii acesteia şi chiar la pierderea plantelor. Ca măsuri de prevenire, rotaţia culturilor şi arătura adâncă ajută la diminuarea riscului de apariţie al bolii, prin reducerea rezervei de spori pentru infecţia primară. Limitarea perioadei în care frunzele stau umede este esenţială în controlul infecţiei; de aceea, nu se recomandă depăşirea densităţii optime la plantare. Se recomandă, de asemenea, evitarea irigării prin aspersie.
 
Dăunători ai culturilor de pepeni verzi şi galbeni

Afide - Aphis gossypii, Myzus piersicae, Macroshiphum euphorbiae Descriere dăunător - în câmp, afidele sunt o speciemigratoare, cu dezvoltare mai întâi pe plantele din flora spontană, migrând apoi pe planta de cultură. În România, durata unei generaţii, în funcţie de factorii ecologici, variază între 9 şi 55 de zile şi are, în medie, 13-16 generaţii pe an. În sere şi solarii, unde se înmulţesc încontinuu, afidele sunt prezente pe tot parcursul anului. Mod de dăunare - larvele şi adulţii colonizează partea inferioară a frunzelor şi chiar butonii florali şi florile, unde formează colonii. Frunzele atacate se răsucesc, se îngălbenesc şi se usucă. Florile atacate se usucă. La atacuri mari, plantele stagnează în creştere şi dau producţii scăzute şi de slabă calitate. Afidele sunt principalii vectori în transmiterea virusurilor la plante. Pentru combaterea acestui dăunător se recomandă produsul Eforia 45. Acesta este un insecticid foliar de nouă generaţie ce îmbină avantajele a două produse consacrate, Actara şi Karate Zeon, asigurând o mai bună eficacitate datorită formulării. Combinaţia oferă un excelent control pentru musculiţă albă, afide şi omida fructelor, îmbinând acţiunea de contact cu cea sistemică. Eforia 45 are eficienţă asupra dăunătorilor atât în stadiul de larvă, cât şi de adult. Este foarte eficace pentru utilizarea în spaţii protejate, pe perioada verii, când presiunea de infecţie a mai multor dăunători este ridicată. Doza în care se aplică insecticidul este de 1-1,25 litri/hectar la apariţia primilor dăunători sau la avertizare, cu un timp de pauză (interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament până la recoltare) de 3 zile. Recomandări de aplicare - tratamentele se fac la avertizare, în funcţie de biologia fiecărui dăunător sau la apariţia primilor dăunători în cultură. Se va evita aplicarea în afara intervalului de temperatură: de la 10 până la 30 de grade Celsius. Produsul are flexibilitate şi siguranţă în aplicare datorită formulării Zeon - pentru legume cultivate în câmp, Eforia poate fi folosit pentru aplicare foliară doar după înfloritul culturilor (conform Regulamentului Comisiei Europene 485/2013).
 
Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne incognita

Descriere dăunător - în seră, nematodul galicol al rădăcinilor se întâlneşte pe tot parcursul anului şi poate avea 4-8 generaţii pe an. O femelă poate depune între 300 şi 1.000 de ouă, dar în condiţii optime poate ajunge şi la două mii de ouă. După eclozare, larvele de vârsta a II-a migrează printre particulele de sol, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, parcurgând distanţe apreciabile, în căutarea rădăcinuţelor plantei. La contactul cu rădăcinuţele plantei, larvele pătrund în interiorul ţesuturilor până în zona vârfurilor de creştere. După un timp de hrănire, larvele se orientează spre zona vaselor conducătoare, unde devin imobile. Celulele din zona în care se localizează larvele se multiplică şi se hipertrofiază, rezultând celule gigantice, ce au un rol important în hrănirea, creşterea şi dezvoltarea larvelor. După o perioadă de hrănire de 2-3 săptămâni, larvele trec prin patru năpârliri rapide de numai câteva zile, transformându-se astfel în adulţi. Dezvoltarea acestui nematod are loc în condiţii de temperaturi ridicate, din care cauză, în condiţiile climatului din România, nu se poate dezvolta în câmp deschis, ci doar în spaţii protejate, unde ciclul evolutiv al unei generaţii poate varia între 25 şi 90 de zile, în funcţie de temperatura şi umiditatea solului. Mod de dăunare - infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadurilor, iar apariţia galelor pe rădăcini poate fi observată după 3-4 săptămâni. Primele simtome se observă prin ofilirea frunzelor şi stagnarea în creştere, urmată de uscarea plantei de la vârf spre bază. În cele mai multe cazuri, atacul nematozilor favorizează infecţiile cu Fusariun spp. şi Verticillium spp., care grăbesc moartea plantelor. Soluţia de combatere pe care o prezentăm este aplicarea tratamentului cu Nemathorin. Acest produs este soluţia împotriva dăunătorilor (nematozi şi viermi-sârmă). Acţionează prin contact şi ingestie, blocând activitatea nematozilor şi producând moartea acestora. Efectul maxim se obţine după 9-17 zile de la aplicarea produsului. Utilizarea Nemathorin împreună cu celelalte măsuri agrotehnice (respectarea rotaţiei culturilor, combaterea buruienilor-gazdă) contribuie semnificativ la reducerea rezervei de nematozi din sol. Doza în care se aplică produsul este de 15 kilograme/hectar la pregătirea terenului, înainte de plantare, cu un timp de pauză de 70 de zile. Nemathorin se aplică pe rând, înainte de plantare cu 8-10 zile, pe o lăţime de 30 cm, urmat de încorporare în sol la 8-10 cm.

Victor VĂTĂMANU