Boli și dăunători ai culturilor de pepeni verzi și pepeni galbeni

Boli ale pepenilor verzi și galbeni

Făinarea cucurbitaceelor – Sphaerotheca fuliginea Condiții de infecție – făinarea este favorizată de vremea uscată, cu temperaturi de peste 26 de grade Celsius. Spre deosebire de mană și bacterioză, atacul de făinare este frânat de prezența picăturilor de apă pe organele plantei. Simptome – boala atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze, vreji și fructe. Pe frunze apar pete albe, mari, pâsloase, care devin pulverulente (făinoase), odată cu formarea fructificațiilor ciupercii. Frunzele, acoperite în întregime de ciupercă, se brunifică și se usucă, atârnând pe plante. Ca urmare, fructele rămân mici, zbârcite, lipsite de suculență și aromă. Combaterea acestei ciuperci se poate face cu ajutorul următoarelor produse: Topas, în doză de 0,025% (tratamentele se pot aplica la apariția primelor simptome ale dezvoltării bolii, cu un timp de pauză de minimum 3 zile); Ortiva, în doză de 0,075% (0,75 litri/hectar) (produsul se aplică preventiv în partea a doua de vegetație, în perioada formării fructelor, iar intervalul dintre tratamente se adaptează în funcție de condițiile climatice, evoluția bolii și a culturii cu un timp de pauză de minimum 3 zile; Thiovit Jet – în doză de 4 kilograme/hectar, având epoca de aplicare 1-2 tratamente pe sezon, în condiții favorabile dezvoltării bolilor.

Mana cucurbitaceelor – Psedodaperonospora cubensis

Condiții de infecție – infecția este favorizată de prezența picăturilor de apă pe frunze, nebulozitate prelungită și temperatură de 16-22 grade Celsius. Simptome – pe frunze apar pete numeroase de culoare verde-gălbuie, care devin galbene și în final brun-deschise. Mai frecvent, petele au formă poligonală, fiind limitate de nervuri. Pe fața inferioară a frunzei apare un puf cenușiu-violaceu, acesta fiind fructificația ciupercii. În urma atacului, frunzele se usucă și cad. În condiții favorabile atacului, se produc infecții puternice la tecile frunzelor, fapt ce atrage după sine căderea în masă a frunzelor. Florile și fructele tinere care au fost infectate cad și se usucă. Vrejii infectați prezintă pete brune și se usucă, caz în care atacul duce la compromiterea culturii. Combaterea acestei boli se poate face cu ajutorul următoarelor produse: Ridomil Gold, în doză de 0,25% (2,5 kg/ha). Acest produs se aplică preventiv în perioada de creștere intensă și se fac 2-3 tratamente în timpul perioadei de vegetație, cu o pauză de 3 zile. Intervalul între aplicări este de 7-10 zile, în timpul creșterilor intense, și de 10-14 zile, când planta și-a atins dezvoltarea finală. Aceste intervale se vor adapta și în funcție de condițiile climatice și de dezvoltarea culturii și cea a bolii; Bravo, în doză de 1,5-2,0 l/ ha. Produsul se aplică preventiv, înainte de instalarea infecției, sau la avertizare, cu un timp de pauză de 3 zile; produsul Bravo este un produs polivalent ce poate fi aplicat în amestec și cu alte produse fitosanitare; Ortiva, în doză de 0,075% (0,75 l/ha). Produsul se aplică preventiv în partea a doua a vegetației, în perioada formării fructelor, iar intervalul dintre tratamente se adaptează în funcție de condițiile climatice și de evoluția bolii și a culturii. Aplicarea cu 3 zile înainte de recoltare crește perioada de păstrare a legumelor până la 2-3 săptămâni. Se recomandă să nu se depășească un număr de două tratamente pe sezon.

Ofilirea fuzariana – Fusarium oxysporum

Condiții de infecție – infecția este favorizată de temperatura ridicată (optimă fiind temperatura de 27-28 de grade Celsius), umiditatea mare a solului și pH-ul acestuia de 5,0-5,6. Leziunile provocate rădăcinilor cu ocazia repicatului sau de către nematozi sau alți dăunători constituie porți de intrare ale infecției. Simptome – la plantele infectate de Fusarium oxysporum se instalează veștejirea treptată (mai rar acută), care apare de obicei în faza de înflorire sau fructificare. La ofilirea acută, în condiții de temperaturi ridicate, plantele pier în câteva zile, uscându-se fără să își piardă culoarea verde. În general, fenomenul de ofilire durează 1-2 luni, iar plantele atacate stagnează în creștere, se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă, acoperindu-se mai apoi, pe vreme umedă, cu un mucegai albicios. La plantele dezvoltate, manifestarea poate începe odată cu deschiderea primelor flori. La început se observă îngălbenirea frunzelor bazale, urmată de o ofilire lentă, la început reversibilă (plantele își revin în timpul nopții și în zilele răcoroase), apoi definitivă. Ca urmare, fructele rămân mici și se coc timpuriu sau nu ajung la maturitate, semințele din interiorul lor sunt brunificate sau îngălbenite. Vasele lemnoase din interiorul tulpinilor și pețiolurilor sunt brunificate. Ca măsuri de prevenire, cele mai importante sunt: cultivarea de hibrizi rezistenți, dezinfecția solului, adunarea și distrugerea prin ardere a resturilor de plante infectate etc. Se va evita folosirea permanentă a îngrășămintelor chimice care duce la acidifierea solului (azotat de amoniu, superfosfat etc.).

Pătarea brună a tulpinii și fructelor la cucurbitacee – Didymella bryoniae

Condiții de infecție – factorul esențial în producerea infecțiilor îl reprezintă umiditatea atmosferică ridicată, provenită din rouă, ceață sau ploaie. Temperatura optimă pentru apariția bolii este cuprinsă în intervalul 16-24 grade Celsius. Agentul patogen supraviețuiește în resturile vegetale sau în flora spontană, acestea fiind sursele producerii infecțiilor primare, atunci când se întrunesc condițiile optime de umiditate. În urma infecției primare, prin exudatul produs pe leziuni, se eliberează spori. Aceștia sunt purtați de la o plantă la alta prin picăturile de apă și duc la apariția infecțiilor secundare. Pentru progresarea infecțiilor este necesară o perioada mai îndelungată, în care umiditatea să persiste la nivelul frunzelor. Simptome – pe frunze, infecția se manifestă prin apariția de pete circulare sau de diferite forme, de culoare maronie. Leziunile apar mai întâi pe marginea frunzelor, după care se extind rapid, cauzând curbare, ofilirea și în final uscarea acestora. Pe pețiolii frunzelor și tulpină, leziunile apar sub formă de crăpături, cu aspect umed, de culoare maronie. Aceste leziuni secretă un exudat de culoare roșiatică. Pe fructe, simptomele pot să apară oriunde pe suprafața acestora. La început, apar pete mici, cu aspect umed, după care se măresc, capătă o culoare maronie-neagră și secretă exudat de culoare roșiatică. Infecția duce la scăderea producției, deprecierea calității acesteia și chiar la pierderea plantelor. Ca măsuri de prevenire, rotația culturilor și arătura adâncă ajută la diminuarea riscului de apariție al bolii, prin reducerea rezervei de spori pentru infecția primară. Limitarea perioadei în care frunzele stau umede este esențială în controlul infecției; de aceea, nu se recomandă depășirea densității optime la plantare. Se recomandă, de asemenea, evitarea irigării prin aspersie.

Dăunători ai culturilor de pepeni verzi și galbeni

Afide – Aphis gossypii, Myzus piersicae, Macroshiphum euphorbiae Descriere dăunător – în câmp, afidele sunt o speciemigratoare, cu dezvoltare mai întâi pe plantele din flora spontană, migrând apoi pe planta de cultură. În România, durata unei generații, în funcție de factorii ecologici, variază între 9 și 55 de zile și are, în medie, 13-16 generații pe an. În sere și solarii, unde se înmulțesc încontinuu, afidele sunt prezente pe tot parcursul anului. Mod de dăunare – larvele și adulții colonizează partea inferioară a frunzelor și chiar butonii florali și florile, unde formează colonii. Frunzele atacate se răsucesc, se îngălbenesc și se usucă. Florile atacate se usucă. La atacuri mari, plantele stagnează în creștere și dau producții scăzute și de slabă calitate. Afidele sunt principalii vectori în transmiterea virusurilor la plante. Pentru combaterea acestui dăunător se recomandă produsul Eforia 45. Acesta este un insecticid foliar de nouă generație ce îmbină avantajele a două produse consacrate, Actara și Karate Zeon, asigurând o mai bună eficacitate datorită formulării. Combinația oferă un excelent control pentru musculiță albă, afide și omida fructelor, îmbinând acțiunea de contact cu cea sistemică. Eforia 45 are eficiență asupra dăunătorilor atât în stadiul de larvă, cât și de adult. Este foarte eficace pentru utilizarea în spații protejate, pe perioada verii, când presiunea de infecție a mai multor dăunători este ridicată. Doza în care se aplică insecticidul este de 1-1,25 litri/hectar la apariția primilor dăunători sau la avertizare, cu un timp de pauză (interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament până la recoltare) de 3 zile. Recomandări de aplicare – tratamentele se fac la avertizare, în funcție de biologia fiecărui dăunător sau la apariția primilor dăunători în cultură. Se va evita aplicarea în afara intervalului de temperatură: de la 10 până la 30 de grade Celsius. Produsul are flexibilitate și siguranță în aplicare datorită formulării Zeon – pentru legume cultivate în câmp, Eforia poate fi folosit pentru aplicare foliară doar după înfloritul culturilor (conform Regulamentului Comisiei Europene 485/2013).

Nematodul galicol al rădăcinilor – Meloidogyne incognita

Descriere dăunător – în seră, nematodul galicol al rădăcinilor se întâlnește pe tot parcursul anului și poate avea 4-8 generații pe an. O femelă poate depune între 300 și 1.000 de ouă, dar în condiții optime poate ajunge și la două mii de ouă. După eclozare, larvele de vârsta a II-a migrează printre particulele de sol, atât pe orizontală, cât și pe verticală, parcurgând distanțe apreciabile, în căutarea rădăcinuțelor plantei. La contactul cu rădăcinuțele plantei, larvele pătrund în interiorul țesuturilor până în zona vârfurilor de creștere. După un timp de hrănire, larvele se orientează spre zona vaselor conducătoare, unde devin imobile. Celulele din zona în care se localizează larvele se multiplică și se hipertrofiază, rezultând celule gigantice, ce au un rol important în hrănirea, creșterea și dezvoltarea larvelor. După o perioadă de hrănire de 2-3 săptămâni, larvele trec prin patru năpârliri rapide de numai câteva zile, transformându-se astfel în adulți. Dezvoltarea acestui nematod are loc în condiții de temperaturi ridicate, din care cauză, în condițiile climatului din România, nu se poate dezvolta în câmp deschis, ci doar în spații protejate, unde ciclul evolutiv al unei generații poate varia între 25 și 90 de zile, în funcție de temperatura și umiditatea solului. Mod de dăunare – infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadurilor, iar apariția galelor pe rădăcini poate fi observată după 3-4 săptămâni. Primele simtome se observă prin ofilirea frunzelor și stagnarea în creștere, urmată de uscarea plantei de la vârf spre bază. În cele mai multe cazuri, atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusariun spp. și Verticillium spp., care grăbesc moartea plantelor. Soluția de combatere pe care o prezentăm este aplicarea tratamentului cu Nemathorin. Acest produs este soluția împotriva dăunătorilor (nematozi și viermi-sârmă). Acționează prin contact și ingestie, blocând activitatea nematozilor și producând moartea acestora. Efectul maxim se obține după 9-17 zile de la aplicarea produsului. Utilizarea Nemathorin împreună cu celelalte măsuri agrotehnice (respectarea rotației culturilor, combaterea buruienilor-gazdă) contribuie semnificativ la reducerea rezervei de nematozi din sol. Doza în care se aplică produsul este de 15 kilograme/hectar la pregătirea terenului, înainte de plantare, cu un timp de pauză de 70 de zile. Nemathorin se aplică pe rând, înainte de plantare cu 8-10 zile, pe o lățime de 30 cm, urmat de încorporare în sol la 8-10 cm.

Victor VĂTĂMANU