Bugetul european trebuie să cuprindă o finanţare consistentă a PAC

În luna mai a.c., Biroul Parlamentului European în România a organizat o dezbatere online despre răspunsul Uniunii Europene la criza provocată de COVID-19, la aceasta fiind invitaţi să ţină alocuţiuni europarlamentarii Siegfried Mureşan, Carmen Avram şi Dacian Cioloş.
​
Printre subiectele abordate s-a numărat agricultura şi problemele cu care se confruntă acest sector, dar şi bugetul de care ar trebui să beneficieze în următorul exerciţiu financiar.

Uniunea Europeană are competenţe extinse în domeniul agriculturii. Politica Agricolă Comună (PAC) reprezintă un cadru comun de măsuri pentru toate statele membre ale UE, sectorul agricol şi cel al dezvoltării rurale, la nivelul întregii comunităţi europene, bucurându-se de o finanţare consistentă. „Există domenii ale politicii europene unde instituţiile europene au competenţe extinse, spre exemplu în comerţul internaţional şi agricultură. Însă în ce priveşte educaţia şi sănătatea, statele membre îşi susţin propriile politici. Cu toate acestea, ar trebui să se ştie faptul că UE, deşi nu are prerogative extinse în domeniul sănătăţii, a reuşit să facă repede foarte multe lucruri pentru combaterea crizei provocată de virusul COVID-19“, a afirmat eurodeputatul liberal Mureşan.

Un fond consistent pentru situaţii de criză, însă inactiv 

Carmen Avram, membru în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, a vorbit despre modul în care Comisia a răspuns, la începutul declarării stării de pandemie, solicitărilor fermierilor.

„Au fost acordate tot felul de facilităţi pentru ca fermierii să beneficieze de prelungirea termenului de depunere a dosarelor pentru acordarea subvenţiilor, care vor fi plătite în avans în procente diferite, de până la 70% pentru plăţile directe şi 85% pentru dezvoltare rurală. S-au redus controalele efectuate de agenţiile de plăţi pentru a acorda subvenţiile necesare. În perioada următoare urmează un set nou de măsuri, nu ştim acum în ce va consta şi nici dacă Parlamentul European va fi de acord cu el, pentru că există anumite probleme de procedură. Trebuie totuşi să critic Comisia pentru agricultură pentru că nu cred că s-a mişcat la potenţialul pe care îl avea şi nu a adoptat toate măsurile posibile.

​De exemplu, în România piaţa puiului de carne este foarte afectată şi nu există măsuri europene de sprijin. Ni s-a explicat chiar de către comisarul pentru agricultură că nu putem salva chiar toate sectoarele şi nu o să ne aplecăm spre cel al puiului de carne, ci cu precădere asupra sectorului de vită. Există un fond de rezervă de 500 milioane de euro pentru situaţii de criză care nu a fost activat nici până acum. Noi facem presiuni în mod constant în Comisia pentru agricultură pentru ca aceşti bani să ajungă totuşi la fermieri.“ Privitor la viitorul buget comunitar, Carmen Avram a subliniat ca acesta va trebui să respecte anumite condiţii şi să
nu depăşească anumite „linii roşii“.

„Pentru mine linia roşie este bugetul pentru agricultură pentru că până la izbucnirea crizei din sănătate agricultura devenise precum copilul vitreg al UE şi toată lumea încerca să taie din fonduri şi să ducă în alte parte subvenţiile fermierilor mari care asigură, de fapt, hrana continentului şi a României. După izbucnirea crizei, s-a descoperit ca suntem foarte dependenţi de materia primă şi de hrană şi atunci cred ca a venit momentul să vorbim despre agricultură în alţi termeni, să rediscutăm despre fondurile care sunt alocate şi să nu-i mai tratăm pe fermieri ca pe nişte copii neascultători ai Europei, în condiţiile în care ei au dus greul asigurării hranei acestui continent. Pentru grupul din care fac parte, linia roşie va fi Pactul Verde (Green Deal), iar acesta ar putea beneficia de sume foarte mari şi ar putea deveni o oportunitate de dezvoltare, inclusiv pentru România.

În ultimele două luni am observat cu toţii cât de importantă este lipsa poluării, respectarea mediului şi atunci cred că este un moment în care Pactul Verde este mai important ca oricând. Aşa cum a promis Comisia, se pare ca bugetul va fi unul al solidarităţii, însă, în acelaşi timp, este şi un avertisment că nu este neapărat un cec în alb.“

Pentru cazul în care viitorul buget al UE nu va fi adoptat la timp, există deja, potrivit eurodeputatului socialist Carmen Avram, un plan de tranziţie pentru agricultură şi astfel finanţările vor putea fi asigurate în continuare. Referitor la egalizarea subvenţiilor, europarlamentarul a precizat că sprijinul primit de fermierii români va creşte, însă „rămâne un semn de întrebare dacă vom trăi vremurile în care vom vedea alinierea completă a subvenţiilor din România la cele din vestul Europei. În privinţa fermierilor din România, cred că în acest an sunt mai loviţi decât cei din restul UE pentru că se confruntă cu seceta, care durează deja de 7-8 luni şi pune în pericol culturile de toamnă. Consider că Guvernul României ar trebui să profite de acest moment, în care i se dă mână liberă, în care s-au flexibilizat regulile privind acordarea ajutoarelor de stat şi există posibilităţi pentru finanţarea irigaţiilor şi cred că este momentul să începem, pentru că altfel vom deveni din nou dependenţi de hrana pe care trebuie să o aducem din afara ţării şi vom falimenta fermierii care au muncit din greu şi care s-au îndatorat masiv la bănci. Să nu uitam că fermierii români plătesc cele mai mari dobânzi la bănci din toată UE! Fermierii români strigă cu disperare şi nu pare să îi audă cineva şi nu înţeleg această atitudine pentru că este nevoie, acum mai mult ca oricând, să salvăm fermierii şi să salvăm hrana României. Este un moment în care întreaga Europă vorbeşte deja despre a-şi aduce acasă companiile ce funcţionează în afara UE. Foarte multe state se concentrează acum pe producţia lor şi este momentul să ne întoarcem şi noi spre agricultură şi să o privim cu multă seriozitate pentru că viitorul nostru depinde de ea.“

Responsabilitatea modului în care este finanţată agricultura este a guvernelor naţionale 

​Dacian Cioloş, fost comisar pentru agricultură şi şef al grupului europarlamentar Renew Europe, consideră că este important ca statele UE să plătească în acest an o parte consistentă din subvenţii în avans. „Fermierii, în mod cert, vor avea nevoie de lichidităţi şi probabil le va fi mai greu să meargă la bănci ca să ia bani pentru a relua ciclul după recolta de vară-toamnă. Sunt multe mecanisme în Politica Agricolă Comună şi în acest sector avem şansa să avem o politică europeană integrată, în sensul că avem legislaţie şi fonduri de care agricultorii români pot beneficia dacă suntem pregătiţi la nivel naţional. Tot mai puţine programe şi decizii vin direct de la Bruxelles, majoritatea programelor trec prin guverne, prin administraţia publică naţională. Astfel, pentru ca impactul pozitiv al UE să se vadă în România, este nevoie de o pregătire la nivel guvernamental şi ţara noastră a ţinut pasul în anumite domenii, însă în altele mai puţin. Este important să spunem acest lucru ca să nu fie blamată UE pentru un lucru pe care nu l-a făcut.

În domeniul agriculturii, de exemplu, dacă noi am fi avut un fond mutual care să gestioneze situaţii de criză, dacă agricultorii împreună cu Guvernul ar fi căzut de acord să constituie acest fond, astăzi am fi putut pune în aplicare mai repede anumite măsuri şi am fi direcţionat mai rapid fonduri din Politica Agricolă Comună pentru a gestiona situaţii de criză.“

Cioloş a vorbit şi despre bugetul european care urmează sa fie propus pentru viitorul exerciţiu comunitar pe 7 ani. El a declarat că dacă bugetul european nu va corespunde cu ambiţiile politice pe care chiar şi Consiliul European le-a exprimat, Parlamentul European îl va respinge. În luna mai, cinci grupuri politice din şapte au votat o rezoluţie prin care spune Comisiei Europene şi Consiliului European în ce condiţii Parlamentul European va aproba bugetul. „Parlamentul European are responsabilitatea, faţă de cetăţenii care au votat, să se asigure ca vom avea finanţări pentru politicile europene. Chiar dacă cerem un buget consistent, UE nu este un bancomat al statelor membre. Nu vom accepta să distribuim bani unor guverne şi unor politicieni care ajung la putere şi se folosesc de banii europeni atacând UE şi distribuind banii pe criterii clientelare, fără control, iar Parchetul European va juca un rol important în verificarea modului în care vor fi folosite fondurile ce vor fi distribuite masiv statelor membre în următoarele luni.“

Agricultorii nu ar trebui să plătească preţul crizei din sănătate

Referitor la egalizarea subvenţiilor în rândul fermierilor europeni, Cioloş a declarat următoarele: „Subvenţiile pentru agricultorii români trebuie să crească, aşa cum se întâmplă din 2015. În reforma pe care am condus-o am stabilit un trend, care continuă şi acum, şi anume subvenţiile în ţările cu nivel de finanţare mai mare scade de la un an la altul, iar în ţări precum România subvenţiile cresc. România este una dintre puţinele ţări unde subvenţiile pentru agricultori cresc în fiecare an. Desigur, decalajele rămân şi prima condiţie pentru a solicita o apropiere a subvenţiilor este să nu scadă bugetul Politicii Agricole Comune sub presiunea acestei crize. De aceea, cerem un buget european consistent pentru finanţare şi pentru ca agricultorii să nu plătească preţul acestei crize. Nu trebuie să înlocuim criza COVID-19 cu una alimentară dacă nu avem un buget consolidat pentru agricultură. Dar riscăm acest lucru şi din cauza secetei, iar în acest caz sprijinul cel mai concret care poate veni de la UE este să obţinem finanţare pentru investiţiile în infrastructura de irigaţii. Este finanţarea cea mai concretă şi pe termen lung pe care o putem obţine.“

Ana IONIŢĂ